Asculta acest articolPrezentată ieri în parlament, dincolo de cuvintele sforăitoare despre democrație, moțiunea de cenzură împotriva guvernului Orban se centrează pe o singură problemă: alegerea primarilor.
Este corectă alegerea primarilor dintr-un singur tur sau este mai democratică alegerea lor din două tururi? Taberele s-au împărțit cu mult înainte de a se fi compus moțiunea.
Textul nu contează și nu aduce nimic nou. Important rămâne interesul fiecărui partid. Nici măcar banalul “nu se schimbă regulile în timpul jocului” nu impresionează.
Cu sau fără recomandările Comisiei de la Veneția, știe toată lumea că alegerile locale nu încep cu șase luni înainte de ziua votului. Logic este să nu se schimbe în timpul campaniei electorale care ține 30 de zile.
De fapt, fiecare parte are dreptate. Adepții alegerii într-un singur tur văd mai democrat primarul care ia cele mai multe voturi din prima. Adepții alegerii în două tururi îl văd pe primar mai reprezentativ dacă este ales de mai mulți cetățeni.
Un primar ales dintr-un singur tur este votat de adepții unui singur partid.
Un primar ales din două tururi, zice PSD și UDMR, este rezulatul unor negocieri între partide. De altfel, Marcel Ciolacu, președintele interimar al PSD, a spus limpede că în turul doi se coalizează toate partidele împotriva candidatului PSD. Oare de ce? Aceasta este întrebarea. Pentru că PSD a ajuns un fel de castă, s-a închis în sine, s-a izolat de restul lumii?
În cazul UDMR este altceva. Realitatea este că în eventualitatea unui tur doi sunt foarte rare cazurile când un candidat maghiar este votat de români. Așa cum rare sunt cazurile când maghiarii votează în primul tur un candidat român. Votul interetnic este o realitate în localitățile cu populație mixtă.
Sunt politicieni de vârf, așa cum este cazul fostului președinte Traian Băsescu, care spune că liderul UDMR Kelemen Hunor nu iubește România și pe români și de aici ar porni întreaga politică șovină a reprezentanților UDMR. Este prea mult spus, Traian Băsescu uitând că a fost votat de maghiari la toate alegerile prezidențiale, inclusiv la referendumul de destituire.
Alegerea primarilor este o chestiune strict matematică. Așa se explică de ce chiar PDL a modificat legea, la timpul respectiv fiindu-i mai convenabilă alegerea primarilor dintr-un singur tur. Așa s-a ales PNL-ul cu actualii primari ai marilor orașe.
În cazul în care moțiunea nu trece, cele două partide au timp să-și revizuiască politicile electorale. Un candidat UDMR își poate apropia electoratul român, așa cum și-l poate îndepărta dacă alegerile rămân dintr-un tur. PSD are prea multe probleme interne pentru a se schimba în câteva luni. PSD este chiar mai izolat decât UDMR.
Între textul propriu-zis al moțiunii și spiritul ei s-a deschis o prăpastie. Textul nu bate cu interesul. Degeaba se vorbește despre “privatizarea democrației” atâta vreme cât nu se simte în viața de zi cu zi un deficit de democrație.
Metodele de mascare a democrației reale au devenit atât de subtile încât nu se mai văd cu ochiul liber. În domeniul mass media s-a instituit nu atât o cenzură economică, vizibilă mai ales la posturile de televiziune, cât un amestec al politicului în direcțiile editoriale ale site-urilor, realizate în mare parte de către un singur om în spatele căruia se află mai întotdeauna un politician. Esența democrației nu constă în alegerea unui om dintr-un șut, ci crearea unui sistem care să asigure o cât mai largă reprezentativitate. Ce s-ar întâmpla dacă și președintele țării ar fi fost ales dintr-un singur tur? Am fi avut numai președinți PSD. Năstase s-a clasat pe primul loc la alegerile din2004, Geoană a luat mai multe voturi decât Băsescu în primul tur, din 2009, iar Ponta a obținut în primul tur al alegerilor din 2014 nu mai puțin de 40,44%, în timp ce Iohannis a luat doar 30,37%. În turul doi, balanța s-a înclinat atât de mult încât Iohannis a obținut 54,43%, iar Ponta 45,56%.
Același lucru este valabil și la alegerea unui primar. Adică nu este democratic să folosim metode diferite pentru același scop, alegerea unui gospodar în fruntea unei comunități.
