Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Până la urmă ALDE repetă experiența alianței PNL cu PSD. Principalul partid de guvernare își alege partea leului, aliaților fiindu-le rezervate firimiturile. Când au ocazia apucă și ele ce pot. Regula generală este să pună condiții în fața unui vot decisiv.

Cum a fost recent legea bugetului. Câteva partide s-au specializat în susținerea unor majorități la listă. UDMR a devenit un exemplu clasic.
La un moment dat Dinu Patriciu prezenta o strategie pentru PNL.

Avea ideea de a rămâne un partid-balama care să se lipească de partidul care va câștiga alegerile. Se punea pe atunci problema a două partide mari, unul de stânga, PDSR, și altul de dreapta, PNȚCD. Cum țărăniștii s-au canibalizat, a apărut o altă formațiune de dreapta. Părea să fie PNL, dar PD a părăsit familia socialiștilor pentru populari.

Până la urmă teza lui Dinu Patriciu avea să o pună în practică un alt partid liberal. După ce PNL s-a simțit păcălit de PSD, Tăriceanu s-a pus în fruntea unei fracțiuni și a înființat ALDE. Un partid care, în esență, se poate lipi de cine dorește, în funcție de conjunctura politică.

Să nu-și închipuie PSD că are în ALDE un aliat pe viață. Tăriceanu a primit deja oferte din partea partidelor de dreapta. Este, așadar, un moment bun pentru renegocierea contractului cu PSD.
Călin Popescu Tăriceanu are ceva mai multă experiență decât Crin Antonescu, dar și o ambiție mai mare, Are în față și precedentul Crin Antonescu.

Fostul președinte PNL nu avea idee că o grupare ar putea părăsi partidul pentru a salva PSD. Dacă ALDE iese de la guvernare nu pare să poată fi înlocuit cu altcineva. Prin urmare ALDE poate negocia de pe o poziție de forță.

Ce ar putea cere Tăriceanu? ~n primul rând poate emite pretenția de a fi candidatul PSD-ALDE la președinție. Dacă i se oferă această șansă nu mai poate emite alte pretenții. Cum PSD ezită, apar o serie de condiții. Sunt pe listă modificările unor ordonanțe de urgență la care ține foarte mult PSD.

Taxa pe lăcomie și alegerea primarilor din două tururi de scrutin sunt două condiții pe care PSD nu le poate onora pur și simplu la o simplă cerere. Probabil PSD știe că ALDE nu face decât un joc, însă nici nu poate risca să spună un “nu” hotărât. Va încerca să tragă de timp, așa cum a făcut și cu Antonescu.

Până la urmă PSD este un partid conservator care are idei fixe. “Taxa pe lăcomie” se mai poate negocia, dar alegerea primarilor din două tururi de scrutin nu poate fi acceptată de PSD. Are cei mai mulți primari aleși tocmai pentru că alegerile se fac dintr-un singur tur.

Dacă alegerea se va face din două tururi au de pierdut toți primarii actuali. De pierdut au primarii PNL din marile orașe. Și UDMR este avantajat de alegerea dintr-un singur tur.

Este de datoria liderului ALDE să ceară de la PSD mai mult decât i se poate da. Tăriceanu este obligat să demonstreze acum că a rămas liberal. Este o chestiune de strategie electorală pentru alegerile europarlamentare, însă valabilă și pentru prezidențialele de la toamnă, și pentru alegerile locale și parlamentare din 2020.

Confruntarea pe dreapta este acerbă. PNL, USR, PLUS, PMP, ALDE se bat pentru același bazin electoral. ALDE dacă merge cu PSD fără să pună condiții poate cădea sub pragul electoral, având cine să-i ia locul. Acum este momentul lui Tăriceanu, dar nu va dura foarte mult. Dacă nu se grăbește va avea soarta lui Crin Antonescu.

Cum ne construim dușmanul?

Cu un titlu împrumutat de la Umberto Eco, “Cum ne construim dușmanul”, o carte mai puțin celebră decât “Numele trandafirului”, dar mai aplicată pe realitatea politică, încerc să înțeleg dinamica vieții publice românești prin prisma dușmanilor pe care și-i construiește fiecare partid.