Image 1
Image 2

Modelul Cuza-Vodă, o paralelă cu Klaus Iohannis

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Figură centrală a istoriei noastre, înconjurat de o serie de legende, dar și controversat pentru o anumită latură a personalității sale, Alexandru Ioan Cuza rămâne un model de om politic de  la începuturile modernității României. Întărită și de barbișon, se spune că președintele Emil Constantinescu și l-ar fi luat ca model, alegând să-și lansese candidatura de la Ruginoasa, fost domeniu al domnitorului.

Devenit popular încă din timpul vieții, apărând în locuri neașteptate travestit în om de rând pentru a le lua apărarea țăranilor, Alexandru Ioan Cuza nu a fost, totuși, un monument de cinste și corectitudine. A fost acuzat că și-a însușit o parte din avere pe căi nu tocmai curate. Așadar, azi ar fi unul dintre cei asupra cărora ar plana bănuiala de corupție. Dar nu ca “penal” a rămas în istorie, ci ca simbol al Unirii Principatelor Române și, deopotrivă, ca reformator al societății românești.

Ca și noi, a traversat și el o perioadă de tranziție. Drumul de la vechile forme de organizare de tip medieval la instituții moderne a fost, se pare, la fel de lung ca perioada de tranziție de la comunism la democrație pe care o traversăm noi. Poate că este mult spus că el a concentrat în 7 ani ceea ce noi nu am reușit nici în 27, dar impresia de nerealizat, de eșec, este mai prezentă acum decât era în urmă cu 150 de ani.

Nouă nu ne “iese” nicidecum alegerea domnitorului, a voievodului prezidențial. Am încercat cu un fost comunist, cu un profesor universitar, cu un căpitan de cursă lungă, și ultima oară cu un neamț. Un paralelism, cel puțin cu ocazia zilei de 24 Ianuarie, se impune între un Cuza Vodă exilat și înlocuirea lui cu un prinț german. Alexandru Ioan Cuza ar fi avut tendințe dictatoriale, instituind un regim autoritar după ce a desființat Adunarea Legiuitoare. A murit departe de țară, în exil, nepermițându-i-se să intre în țară în timpul vieții.

Reformele sale, însă, au rămas. Reforma agrară, a învățământului primar, secularizarea averilor mănăstirești, organizarea armatei, dar și apariția Codului Civil și Penal, de inspirație franceză, îi asigură un loc în istorie, alături de marile figuri, de marile personalități ale României.

Și pentru că tocmai acum, în ajunul zilei de 24 Ianuarie, președintele Klaus Iohannis, fără să fie travestit ca să nu-l recunoască poporul, și-a făcut apariția în mijlocul protestatarilor din București, se impune mai mult decât oricând o paralelă între cele două momente istorice, între cei doi șefi de stat. Am amintit despre reformele inițiate de Cuza. Ne-ar face mare plăcere să putem aminti și reformele inițiate  de  președintele Iohannis. Statul de drept, lupta anti-corupție… gașca de penali… sunt importante, însă mai trebuie făcut ceva dincolo de asta, trebuie acoperite de lucruri concrete. A pune cătușe este ușor. A pune piatră pe piatră, pentru o construcție de durată, este mai greu. Sunt atâtea de făcut: reforma învățământului, reforma în agricultură, reforma codurilor etc. etc. Klaus Iohannis ar avea la fel de mult de muncit ca și Alexandru Ioan Cuza pentru modernizarea României. Tinde, ca și el, spre un regim autoritar, dar în spatele autoritarismului trebuie să existe un proiect la fel de grandios ca și cel al lui Cuza. Ca și Cuza, și el se află într-o dispută cu corpul legiuitor, cu parlamentul. Și tot ca și Alexandru Ioan Cuza, are un mandat limitat în timp.

Atunci când și-a anunțat intenția de a candida pentru președinția României, Klaus Iohannis era mai degrabă comparat cu regii României de origine germană decât cu orice alt domnitor. Odată cu participarea lui la un protest de stradă îndreptat împotriva guvernului, președintele Iohannis a intrat într-un conflict deschis cu majoritatea parlamentară reprezentată de PSD și ALDE și, în particular, cu președintele PSD Liviu Dragnea și cu Popescu Tăriceanu. Deci, ne aflăm în situația de a consemna că avem un conflict instituțional de o gravitate, de o tensiune atinsă doar în perioada anilor 1990. Cum vom depăși acest moment? În niciun caz doar cântând: “Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română/ Să-nvârtim hora frăției/ Pe pământul României.”

Sigla Informatia Zilei

2023, anul înarmărilor

Asculta acest articol Cu 45 de miliarde de dolari s-a ales Ucraina în urma vizitei preşedintelui Volodomir Zelenski la Casa

PNL, linia Valeriu Stoica

Pornind de la gafa preşedintelui Iohannis care a negat că pe teritorul României ar fi căzut un rest de dronă rusească, Valeriu Stoica face o analiză rece, la obiect, a stării partidului al cărui lider a fost până i-a cedat de bună voie funcţia lui Theodor Stolojan.

Populismul de stânga și demagogia de dreapta

Vorbim despre partidele populiste ca și cum partidele tradiționale ar fi sinceritatea întruchipată. Nu promit mai mult decât pot livra, nu manipulează, nu introduc teme false în discursurile lor, într-un cuvânt, nu înșală poporul?