Asculta acest articolPentru prima oară intră în dezbatere publică bugetul acordat SRI. Dintr-o neglijență a apărut o variantă de buget netrecută prin filtrul primului ministru și, mai cu seamă, al lui Liviu Dragnea. Întors din SUA, președintele PSD a fost neplăcut surprins de faptul că bugetul SRI, în loc să fie micșorat cu 16%, la fel ca bugetul Parlamentului, dimpotrivă, a fost majorat cu 4%. Dar nu acest lucru a șocat, ci suma uriașă. SRI are un buget de aproximativ 1,8 miliarde de lei.
Adică de peste 400 de milioane de euro. La această sumă s-ar mai adăuga alte venituri obținute de firmele sub acoperire. Nu știm ce bugete au serviciile speciale din alte țări, însă această sumă nu este uriașă doar în sine, ci în raport cu secretul care învăluie modul cum se cheltuie acești bani. S-ar părea că nu știe nici comisia parlamentară de control al SRI. În condițiile în care s-a pus problema impozitării bacșișului de ospătar, a controlului băbuței care-și vinde pătrunjelul la piață, de ce poporul, că tot a venit la modă, nu ar avea dreptul să știe măcar în linii mari în ce fel de cheltuieli se duce purcoiul de bani alocați siguranței naționale? Unde sunt bani este și corupție. Desigur, SRI face excepție. Cu excepția fostului director, generalul Coldea, care a mers în vacanțe pe banii lui Sebastian Ghiță, în instituție nu mai există nici urmă de nereguli.
Chemat în fața comisiei de control al SRI, directorul Eduard Hellvig cu siguranță va fi dat toate informațiile. Desigur, fiind secrete, nu le va afla nimeni. Probabil nu are acces la aceste informații nici președintele Camerei Deputaților.
Indiferent de modul în care se va soluționa problema serviciilor secrete, în sensul că va fi mai multă transparență și aici, rămâne un mare semn de întrebare de ce nu s-a discutat în spațiul public despre acest subiect. Liviu Dragnea este primul oficial de rang înalt care ridică probleme de acest fel. A cerut să fie scoși ofițerii acoperiți din instituții, din justiție, ministere, presă. Or fi ofițerii acoperiți și în partide, în sindicate, în organizațiile profesionale.
Și cine s-a găsit să decidă dezlegarea misterului care nu poate fi dezlegat? Liviu Dragnea. Un politician care are o condamnare, cu suspendare, în dosarul referendumului pentru suspendarea lui Traian Băsescu. :i mai are un dosar pe rol, cu niște fete care au fost angajate într-o parte și au lucrat în altă parte. Dacă un astfel de personaj, dacă nu era vorba despre un Liviu Dragnea de la PSD, ci de un Liviu de la un partid justițiar, de dreapta, ar fi fost ridicat în slăvi, ca un erou care a îndrăznit să se ridice împotriva instituției urmașă a Securității.
Așa cum PSD este urmașul partidului comunist, SRI este urmașul fostei Securități. Este un fel de confruntare în familie. Cine poate ieși învingător dintr-o astfel de confruntare nu este nicio îndoială. Dar dacă România se resetează și chiar s-a decis să pășească mai hotărât spre o societate deschisă?
Eduard Hellvig, directorul civil al Serviciului, poate că este adevărata soluție. Audiat ieri de Comisie, probabil a fost de acord cu scoaterea ofițerilor acoperiți din rândul societății civile. Nu poate fi vorba despre o decizie personală. Cel mai greu cuvânt îl are președintele. Dar de la Emil Constantinescu, președintele care s-a recunoscut învins de Securitate, toți președinții și-au bazat puterea pe SRI. Klaus Iohannis a descoperit și el și s-a îndulcit din puterea serviciilor speciale, cărora el le spune “secrete”. Sunt, într-adevăr, secrete. Atât de secrete încât nu știe nimeni câți angajați au, cum cheltuie banii contribuabililor și cu ce rezultate. Dacă aceste “secrete” stau doar în mâinile unui grup foarte restrâns de oameni, lucrătorii de rând fiind cetățeni onești, profesioniști care chiar își fac datoria, dar nimeni nici măcar nu le mulțumește?
