Asculta acest articolTrecut neobservat în România, un eveniment politic major a avut loc la mijlocul Săptămânii Patimilor a Sfintelor Paști Catolic și Reformat. Reuniți joi la Budapesta premierii Italiei, Poloniei și Ungariei au convenit că lumea trecând printr-o perioadă dificilă, “întunecată și obscură” este necesar un demers politic prin care să se apere valorile tradiționale, să se respecte “suveranitatea națională, familia, creștinismul”.
Se înțelege că cei trei șefi de partide, dar și de guverne, Matteo Salvini, liderul formațiunii italiene de extremă dreaptă “Liga Nord”, Mateusz Morawiecki, președintele partidului “Lege și Justiție”, și Viktor Orban, liderul Fidesz, sunt cei mai radicali reprezentanți au suveranismului european, un curent care, prin programul său, contravine principiilor Uniunii Europene.
Unindu-și europarlamentari divizați, unii în Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni, alții în Grupul Identitate și Democrație, în timp de Fidesz a ieșit din Partidul Popular, cei trei premieri prezentându-se ca “nucleu istoric fondator”, ambiționează să fondeze a doua forță politică din Parlamentul European.
Cei trei prim miniștri sunt în opoziție deschisă față de Comisia Europeană. Au divergențe în ceea ce privește natura statului de drept, dar și modul în care se alocă fondurile europene. După calculele premierului polonez, pentru fiecare euro din fonduri europene, Polonia cheltuie doi euro. Reacțiile nu au întârziat să apară. Cei trei sunt acuzați că fac jocul Moskovei. Ceea ce nu pare departe de adevăr. Fiecare dintre cei trei politicieni sunt recunoscuți pentru relația pe care o au cu Rusia, cu președintele Putin. Dacă alianța se va realiza, și nu sunt motive să nu se reaușescă crearea unui nou grup gândit de cei trei prim miniștri, se va crea o primă mare breșă în unitatea UE.
În acest mandat din partea României nu există un partid reprezentat în Parlamentul European care să adere la această alianță. Acest lucru nu înseamnă că în România nu există un asemenea partid. Proaspătul intrat în parlament, partidul care încurajează nesupunerea civică, se mulează pe aceste idei. Asupra AUR planează suspiciunea că în timpul campaniei electorale ar fi fost susținut de Rusia. Prin anumite poziționări interne, și PSD se apropie de ideile celor trei partide rebele din Ungaria, Polonia și Italia. Nu și în Parlamentul European.
Nu se știe încă dacă AUR va avea forța să reziste în actuala formulă până la viitoarele alegeri europarlamentare. Dacă în 2024 va intra în Parlamentul European este previzibil că se va atașa de această nouă alianță de sorginte extremistă. Odată ajunse la guvernare, formațiunile anti-sistem își creează propriul lor sistem. Este cazul unor miniștri USR cărora le vine greu să se încadreze în disciplina guvernamentală.
Va dura până USR va uita cu totul că s-a născut în stradă. De aici și ciocnirile pe care le are atât cu PNL cât și cu AUR.
Nu este o simplă întâmplare că un parlamentar AUR a trecut la USR.
Dacă alianța fondată la Budapesta se va desăvârși la Bruxelles nu va rămâne fără consecințe în plan politic intern în țările cu democrație mai puțin consolidată.
Pandemia alimentează curentele extremiste, formațiunile anti-sistem foarte probabil vor prolifera în viitorul apropiat. Restricțiile impuse de guverne sunt interpretate ca încălcări ale drepturilor și libertăților cetățenești.
Deocamdată singurul partid care plusează este AUR. După reacția pe care a avut-o Dan Barna, USR nu poate aștepta liniștit să privească pasiv cum i se subtilizează principala armă electorală: protestul de stradă.
