Mii de sătmăreni nu au titluri de proprietate pe terenurile de sub case

Asculta acest articol

La începutul lunii august, Parlamentul României a adoptat Legea 231/2018 – menită a completa Legea 18/1991, privind Fondul Funciar. Prevederile legii din 2018 s-au putut aplica până în urmă cu câteva zile.
Pentru a putea avea o situaţie a cererilor înregistrate prin care proprietarii solicită obţinerea titlului de proprietate pentru terenurile intravilane pe care există case, anexe gospodăreşti ş.a., a fost deschis la fiecare primărie un registru unic.

Cum termenul de depunere a cererilor a expirat, comisiile locale au de aici încolo de analizat fiecare solicitare, ca apoi să fie transmise Comisiei Judeţene pentru validare – invalidare, după caz.
Potrivit informaţiilor pe care le deţinem, prin circulară, Perfectura Satu Mare a solicitat unităţilor administrativ teritoriale să transmită până săptămâna viitoare, copii după aceste registre.

Estimările la nivel de judeţ sunt că au rămas nesolicitate potrivit Legii 18/1991, câteva mii de parcele din intravilan, pe care în prezent sunt construcţii şi fac obiectul prevederilor legale.
Dacă am vorbi despre inadvertenţe, actul normativ care a avut durată de aplicabilitate 120 de zile, nu prevede situaţiile în care terenul este în intravilan, nu are construcţii şi nu a fost solicitat în baza Legii 18/1991 din diverse motive, iar acum nu face obiectul retrocedării/obţinerii titlului de proprietate.

Câteva prevederi legislative

Legea Fondului Funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

“Suprafeţele de terenuri aferente casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora sunt acelea evidenţiate ca atare în actele de proprietate, în cartea funciară, în registrul agricol sau în alte documente funciare, la data intrării în cooperativa agricolă de producţie sau în lipsa acestora prin orice mijloace de probă, inclusiv declaraţii autentice de martori.”

În cazul înstrăinării construcţiilor, suprafeţele de teren aferente prevăzute la alineatul anterior, sunt cele convenite de părţi la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloace de probă, inclusiv declaraţii autentice de martori.”

“Terenurile situate în intravilanul localităţilor, aferente construcţiilor edificate de către fostele cooperative de producţie, fostele asociaţii economice intercooperatiste şi fostele cooperative de consum, se înscriu în proprietatea actualilor deţinători, cu îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiţii: sunt deţinători de construcţii de la data dobândirii şi până la data solicitării înscrierii dreptului de proprietateş fac dovada că imobilul este înregistrat în registrul agricol şi a plăţii impozitelor şi taxelor în conformitate cu prevederile legale;

pentru terenul aferent construcţiei nu a fost constituit sau reconstituit dreptul de proprietate; terenurile nu sunt în proprietatea publică sau privată a unităţilor administrativ-teritoriale.”

“În cazul în care la întocmirea proceselor-verbale de punere în posesie a persoanelor îndreptăţite se constată că numele, prenumele sau iniţiala acestor persoane au fost înscrise eronat în anexele validate prin hotărârea comisiei, faţă de numele şi prenumele din actele de identitate prezentate, nu se modifică anexele validate anterior prin hotărâri de către comisie.

Procesele-verbale de punere în posesie pentru eliberarea titlurilor de proprietate se vor completa cu numele şi prenumele persoanelor conform actelor de identitate şi vor fi însoţite în vederea emiterii titlurilor de proprietate de adeverinţe semnate de către preşedintele comisiei locale şi secretarul unităţii administrativ-teritoriale prin care se certifică faptul că persoanele înscrise în procesele-verbale de punere în posesie sunt identice cu persoanele înscrise în anexele validate anterior prin hotărâri de către comisie”.

“În cazul terenurilor aferente locuinţei, care nu au fost cooperativizate, deţinătorii sau moştenitorii acestora pot solicita comisiei judeţene emiterea titlului de proprietate în condiţiile prezentei legi “.Acestea fiind doar câteva din prevederile legii aflate în discuţie, vreme de 120 de zile, cei îndreptăţiţi au avut posibilitatea de a soclicita titlul de proprietate pentru terenurile intravilane care au pe ele construcţii.

Nu fac obiectul legii, fapt considerat o lacună, terenurile din intravilan, care n-au fost solicitate în reconstituirea dreptului de proprietate în baza Legii 18/1991, iar în prezent, pe aceste parcele nu există construcţii.

Opinii ale primarilor sau secretarilor de unităţi administrativ teritoriale

La expirarea termenului de aplicare a prevederilor Legii 231/2018, menită a completa Legea 18/1991, am considerat de cuviinţă să luăm legătura cu primari şi/sau secretari ai unităţilor administrativ teritoriale din judeţ în dorinţa de a afla situaţia la zi privind solicitările.

Din păcare, unii dintre interlocutori au invocat faptul că legea are prevederi interpretabile, că timpul a fost scurt pentru a se putea acoperi în bună parte scăpările celor care n-au solicitat terenurile din intravilan la momentul potrivit, în lege nu sunt incluse situaţiile în care terenul este în intravilan, fiind întabulat înainte de 1989, dar ulterior n-a fost solicitat din diverse motive ş.a.

Ca o concluzie înainte de a prezenta opiniile câtorva primari/secretari ai unităţilor administrativ teritoriale din judeţ, se poate spune că numărul cererilor de retrocedare este în majoritatea cazurilor redus, dar există certitudinea că acest act normativ n-a rezolvat definitiv şi integral situaţiile existente.

Schwartzkoph Ioan, primarul comunei Ciumeşti, consideră că termenul de aplicare a prevederilor legislative a fost relativ scurt – 120 de zile. Cu siguranţă vor rămâne şi pe mai departe situaţii nerezolvate. Interlocutorul nostru invocă şi faptul că Legea 231/2018 n-a avut norme de aplicare, motiv pentru care, pe alocuri, au fost lăsate lacune care au presupus interpretări.

La nivelul comunei s-au depus doar 20 de cereri de retrocedare în temeiul legii invocate mai sus, dar nu există certitudinea că toate solicitările privind eliberarea titlului de proprietate vor fi solicitate în favoarea proprietarului.

Ioan Cionca, secretarul comunei Vama, la rândul său ne-a spus că la nivelul acestei unităţi administrativ teritoriale au fost depuse doar 12 solicitări de retrocedare. Graba privind aplicabilitatea legii este greu de explicat, fapt ce o să lase şi pe mai departe probleme nerezolvate. Actul normativ aplicabil exclusiv proprietăţilor din intravilan vine să rezolve teoretic retrocedarea către proprietari a unor suprafeţe de ordinul sutelor de metri pătraţi.

Faptul ne-a fost confirmat şi de primarul Vasile Corodan, cel care presupune că o serie de proprietari care sunt la muncă în străinătate se vor vedea siliţi să recurgă la alte căi de redobândire a terenurilor care le aparţin.

Ioan Tătar, primarul comunei Bixad, ne-a spus că au fost înregistrate aproximativ 60 de solicitări de restituire a terenului din intravilan. În acest moment este greu de estimat câte persoane n-au depus cereri pentru suprafeţele pe care le deţin în proprietate, dar din diverse motive, n-au fost solicitate în baza Legii 18/1991, dar nici în baza actualei legi.

Dinu Vasile Birtoc, primarul comunei Călineşti-Oaş, ne-a prezentat un inventar mai consistent. Din toate satele aparţinătoare unităţii administrativ teritoriale s-au depus aproape 300 de cereri, ceea ce este mult, în comparaţie cu alte comune ale zonei. Exemple fiind date comunele Bixad şi Vama, unde sunt doar puţine cereri de retrocedare.

Aurel Bojan, primarul comunei Bogdand, susţine că doar 12 proprietari au depus cereri de retrocedare a terenurilor din intravilan. Explicaţii cu siguranţă s-ar putea da, dar par a fi inutile.
Vasile Moldovan, secretarul comunei Apa, ne spunea că aplicarea prevederilor acestei legi nu rezolvă în totalitate probleme ce privesc terenurile din intravilan, mai ales când este vorba despre suprafeţe pe care în acest moment nu sunt construcţii.

Nu este exclus ca şi pe mai departe, instanţele de judecată, dar şi avocaţii, să mai aibă de lucru pentru a pune la punct starea de fapt. Până la expirarea termenului de înregistrare a solicitărilor, doar 7 persoane au depus cereri.
Cosmin Dorle, şeful Serviciului Juridic din cadrul Perfecturii Satu Mare estimează la câteva mii numărul cererilor care fac obiectul acestei legi. Există indicii că până şi la nivelul municiului Satu Mare sunt foarte multe terenuri pentru care ar fi trebuit să se depună cereri de eliberare a titlurilor de proprietate.

Cât priveşte ambiguitatea unor prevederi din lege, interlocutorul nostru spune că la întâlnirile periodice începând cu luna august a acestui an cu secretarii unităţilor administrativ teritoriale s-au clarificat o serie de aspecte. Situaţia finală a cererilor depuse la nivel de judeţ o să se cunoască în cursul săptămânii viitoare, atunci când secretarii comunelor/oraşelor trebuie să depună la Prefectura Satu Mare, copii după registrele speciale în care au fost înregistrate aceste cereri, cel târziu până la 15 decembrie.