Medicii de familie cer să fie plătiţi mai bine, la fel ca medicii din spitale

Asculta acest articol

Profesioniştii din reţeaua de asistenţă medicală primară naţională se declară revoltaţi de faptul că două treimi din medicii ţării nu se regăsesc în măsurile anunţate de guvern privind salarizarea, fiind favorizaţi doar medicii din sistemul bugetar. Aceste aspecte ale finanţării Sănătăţii au fost discutate pe larg în cadrul Conferinţei Naţionale de Medicina de Familie, eveniment ce a avut loc la finalul lunii martie. La evenimentul care a reunit mai bine de 2.000 de profesionişti de medicina familiei au participat şi preşedinţii Asociaţiei Medicilor de Familie Satu Mare şi ai Patronatului Medicilor de Familie Satu Mare, respectiv dr. Călin Bumbuluţ şi dr. Vasile Blaga.

“Dezinformarea populaţiei privind creşterile veniturilor din medicină nu mai poate fi tolerată. Statul român pretinde că medicina este o prioritate, în timp ce atenţia se îndreaptă exclusiv spre medicii din sistemul bugetar. În realitate, medicii nebugetari, mai bine de două treimi din medicii ţării, nu se regăsesc în măsurile anunţate! În spitale lucrează aproximativ 13.000 de medici din aproximativ 45.000, câţi mai are această ţară. În România mai lucreazăînsă şi 11.800 de medici de familie, câteva mii de medici în ambulatorul de specialitate, plus asistenţii medicali din cabinetele tuturor.  Chiar dacă politica guvernelor ultimului deceniu a fost teoretic aceea de a folosi mai judicios serviciile spitaliceşti şi de a stimula asistenţa medicală primară şi ambulatorie, în realitate s-au înregistrat progrese nesemnificative până în prezent în ceea ce priveşte punerea în practică a acestor obiective” se arată într-un comunicat al Societăţii Naţionale de Medicina Familie în urma dezbaterilor ce au avut loc la conferinţă

Reprezentaţii medicilor din asistenţa medicală primară  la nivel naţional precizează că  în ciuda demersurilor repetate făcute la toate nivelurile decizionale de către organizaţiile naţionale reprezentative ale medicilor de familie, acestea au fost ignorate de decidenţi.

Medicii de familie consideră procentul de 8% alocat finanţării în asistenţa medicală primară că nu acoperă nici măcar plăţile utilităţilor, nicidecum o suplimentare a veniturilor personalului medical.  “Suntem împinşi la emigrare? Cine va mai asigura medicina în mediul rural şi zonele izolate ale României?” se întreabă medicii în documentul citat.

După cum a spus şi dr. Vasile Blaga, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie Satu Mare există o discrepanţă uriaşă între finanţarea spitalelor, a personalului sanitar bugetar şi cel care lucrează în reţeaua de asistenţă medicală primară, ambulatoriu etc.

Medicul consideră că se face o discriminare în privinţa salarizării care ar putea să aibă efecte nedorite asupra personalului mediu din asistenţa primară şi nu numai în sensul că acele cadre sanitare care lucrează în cabinetele de medicină de familie să dea curs ofertelor din sistemul medical bugetar, mult mai bine plătit dacă se iau în considerare prevederile din legea unică a salarizării, dar şi creşterile din ultimii ani.

De asemenea, medicii sunt total nemulţumiţi de modul în care este remunerată munca lor în centrele de permanenţă. Deşi lucrează 24 de ore din 24, medicilor de familie nu le este achitat sporul pentru serviciul medical de urgenţă, la fel cum sunt plătiţi medicii de la camera de gardă.

“Rapoartele oficiale ale CNAS demonstrează că la nivelul cabinetelor de medicina familiei şi în centrele de permanenţă se rezolvă 80% dintre nevoile medicale uzuale ale populaţiei. În 2014, din totalul de 140.628.522 servicii medicale decontate de CNAS, 79,32% au fost efectuate de medicul de familie, 15,82% în ambulatoriu şi 4,86% în spitale. Cifrele sunt similare în 2015. Veniturile cabinetelor provin în procent covârşitor din contractele impuse de CNAS, iar dezvoltarea cabinetelor este împiedicată de măsuri restrictive, impuneri birocratice şi administrative absurde. Se întreţine confuzia voită între venitul cabinetului şi venitul medicului, pentru a crea tensiuni, în timp ce de peste 20 de ani se cunosc prea bine eforturile financiare necesare întreţinerii cabinetelor (salariile angajaţilor, contracte, abonamente etc), deşi în realitate, medicina de familie este singura specialitate care asigură accesibilitatea serviciilormedicale pentru întrega populaţie a ţării.

Cu toate că Strategia de sănătate 2014-2020, asumată de decidenţii ţării, se referă la dezvoltarea serviciilor medicale din asistenţa primară, NIMIC din ceea ce este asumat nu se întâmplă în realitate. Asistenţa primară nu este încurajată, nu există facilităţi, iar procentul alocat acesteia din  totalul FNUASS rămâne ridicol sub 6%. Aceste lucruri, adăugate impunerilor birocratice şi administrative care deturnează sensul consultaţiei medicale, dar şi disfuncţionalităţilor sistemelor informatice ale CNAS care îngreunează munca din cabinete, au făcut ca starea de revoltă să atingă cote alarmante” este menţionat în comunicatul Societăţii Naţionale de Medicina Familiei şi Patronatul Medicilor de Familie din România

În contextul problemelor semnalate, reprezentanţii medicilor de familie reuniţi la Bucureşti au agreat un plan de acţiuni prin care să influenţeze redresarea situaţiei actuale, pentru a nu se ajunge în situaţia nedorită de a fi denunţate contractele cu casele de asigurări şi solicită de urgenţă atenţia liderilor politici pentru îndreptarea situaţiei existente.

Doctorul Vasile Blaga a spus că prin acest plan de acţiuni se are în vedere o serie de întrevederi cu Ministrul Sănătăţii şi Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Totodată vor avea loc dezbateri pe tema Legii Medicului, dar şi a altor acte normative specifice sistemului de sănătate din România.