Maximul inflaţiei din ultimii 21 de ani va creşte ratele la credite

Asculta acest articol

Creşterea inflaţiei lunare în noiembrie cu 1,25%, ceea ce a făcut ca preţurile de consum să urce faţă de perioada similară a anului trecut cu 16,76%, cel mai ridicat nivel din martie 2003, de la 15,32% în octombrie, nu a avut efecte asupra pieţei monetare, unde nivelul indicilor ROBOR a continuat să scadă, atingând noi minime ale ultimelor aproape cinci luni.
Atrage atenţia ritmul ridicat în care au crescut preţurile la bunuri alimentare de la 20,6% în octombrie la 21,6% în noiembrie, cel mai ridicat nivel din februarie 2002.
Posibilitatea ca inflaţia să urce luna aceasta la 17%, depăşind astfel prognoza de 16,3% nivel amintit în ultimul Raport asupra inflaţiei al BNR, ar putea pune banca centrală în poziţia de a fi nevoită să opereze la următoarea sa şedinţă de politică monetară, care se va desfăşura în 10 ianuarie, o majorare a dobânzii cheie cu 25 sau 50 puncte de bază, la 7% iar dobânda pentru facilitatea de creditare ar urca la 8%.
O astfel de măsură va pune o şi mai mare presiune asupra celor care au contractat credite prin creşterea ratelor, în ciuda actualei evoluţii descendente a indicilor ROBOR. Dobânzile interbancare au intrat pe o pantă descendentă la începutul lunii trecute, după decizia Consiliului Concurenţei de a efectua un control la cele 10 bănci comerciale ale căror cotaţii fac parte din „coşul” folosit de BNR pentru a calcula zilnic indicii. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a scăzut marţi, 13 decembrie, de la 7,66 la 7,64%. Indicele la şase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a coborât de la 7,88 la 7,87%, iar cel la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase la nivel interbancar, a alunecat de la 8,13 la 8,12%.
Cursul euro a crescut de la 4,9286 la 4,9314 lei, în ciuda faptului că transferurile se efectuau într-un culoar îngust, 4,929 – 4,932 lei. Posibilitatea ca euro să atingă anul viitor pragul de 5 lei devine o certitudine, în condiţiile în care deficitul de cont curent al României creşte constant, aşa cum o arată adâncirea balanţei comerciale cu bunuri la nivelul record de 3,4 miliarde euro în octombrie. Evoluţia din primele 10 luni ale lui 2022 a majorat diferenţialul dintre exporturile locale, în valoare de 76,8 miliarde euro, faţă de importuri, care au urcat la 105,2 miliarde euro.
Perechea euro/dolar avea o evoluţie stabilă în ziua în care a început şedinţa de politică monetară a Rezervei Federale, care se va încheia miercuri. Euro fluctua între 1,0528 şi 1,0560 dolari iar media monedei americane a urcat de la 4,6664 la 4,6821 lei.
Cursul francului elveţian a coborât la 4,9961 lei iar cel al lirei sterline a crescut la 5,7496 lei.
Metalul galben creştea la 1.778 – 1.795 dolari/uncie iar preţul gramului de aur a urcat la 268,8660 lei.