Marius Curileac: Satu Mare merită să aibă o echipă în Liga 2

Asculta acest articol

El este noul portar de la CSM Satu Mare

Invitatul emisiunii Panoramic Sportiv din această săptămână a fost Marius Vasile Curileac, fost portar al mai multor echipe divizionare din România, inclusiv din Liga 1. Din discuțiile purtate cu Marius Curileac pe parcursul emisiunii am spicuit câteva din cele mai interesante declarații ale lui.

Pentru mulți, inclusiv pentru mine, Marius Curileac reprezintă o necunoscută. Ai apărut de undeva, practic din necunoscut, de la o echipă de județ din Satu Mare, ajungând apoi să aperi poarta unor echipe din Liga 1. Spune-ne câte ceva despre tine.

Mare lucru nu este de spus din punctul meu de vedere. N-am fost un mare portar, n-am bătut la porțile naționalei. Dar pe unde am fost am încercat, chiar am reușit, să-mi fac datoria.

Totuși a existat un început…

Ca orice sătmărean iubitor de fotbal, am început la Olimpia. Am evoluat pe perioada junioratului la Olimpia Satu Mare pe vremea în care juca în fosta Divizie B, antrenor fiindu-mi regretatul Nicu Marcu. Odată încheiată perioada junioratului am fost împrumutat la Samobil, o echipă bună din campionatul județean. Și, vreau să precizez asta, la Samobil l-am avut antrenor pe Sorin Petric.

Și cum ai ajuns să faci pasul spre fotbalul mare?

În perioada respectivă am fost remarcat de Zoltan Ritli, care era antrenor la Oașul Negrești. El a încercat să mă ducă la Oașul și am și efectuat un stagiu de pregătire cu echipa din Negrești. Din păcate nu am găsit înțelegere la conducerea de atunci a Olimpiei și transferul meu la echipa din Negrești a căzut. După ceva vreme însă, în 2004, am dat probe la CFR Cluj. Cei de acolo m-au vrut, am fost înregimentat la echipă, dar am fost împrumutat succesiv, mai mulți ani, la Unirea Dej, Unirea Alba Iulia, Cetate Suceava, Cîmpia Turzii, Sportul Snagov etc.

Apoi…

În 2011 am ajuns la FC Botoșani, echipă la care am evoluat patru sezoane și la care m-am simțit cel mai bine. Am amintiri foarte frumoase din acea perioadă din toate punctele de vedere. În 2013 am promovat în Liga 1, eu fiind titular o bună perioadă. Tot aici am cunoscut o fată minunată cu care m-am și căsătorit. Apoi a venit și un copil, o fetiță dulce, bucuria vieții noastre. În concluzie, Botoșaniul a contat foarte mult în viața mea.

Au urmat apoi momente mai puțin plăcute în carieră.

În 2015 am acceptat oferta celor de la Chiajna. Din păcate, cu câteva zile înainte de a începe campionatul, m-am accidentat grav, suferind o ruptură de tendon achilian. Ruptura a necesitat două operații, eu fiind indisponibil aproximativ 10 luni. Din fericire cei de la Concordia s-au comportat impecabil cu mine și mi-au înregistrat contractul la FRF și s-au achitat de obligațiile financiare.

Ai ajuns apoi la Poli Timișoara.

Într-un moment greu când echipa a început sezonul în Liga 1 cu un minus de 14 puncte. Cu toate acestea, eu fiind titular în bună parte din meciuri, am reușit performanța incredibilă de a ne salva de la retrogradare. Din păcate situația financiară a clubului s-a înrăutățit și în sezonul următor am retrogradat, iar o parte din jucători au plecat. Eu am rămas în lot fiind considerat drept gaj pentru unele datorii ale clubului.

Dar ai ajuns acum la Satu Mare.

Mi-am dorit foarte mult să mă întorc acasă. A venit apoi și propunerea lui Zoltan Ritli pe care am considerat-o tentantă. După ce mi-am rezolvat problemele juridice cu ACS Poli, am semnat cu CSM Olimpia. Deocamdată, până în vară, cu opțiune de prelungire. Sper să pun umărul la promovarea echipei în Liga 3 și, de ce nu, în Liga 2. Cred, fără să exagerez, că Satu Mare merită să aibă o echipă în Liga 2. Eu nici nu pot să-mi imaginez orașul nostru, orașul meu, fără o echipă de fotbal cel puțin de Liga 2. Îmi amintesc că atunci când am început eu fotbalul Olimpia tocmai promovase în Divizia A. Vremuri foarte frumoase. Poate vom mai trăi asemenea momente.

Emisiunea Panoramic Sportiv din 4 februarie poate fi văzută AICI.