00.00 Agenda publică (dezbatere electorală), cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Costea, Gabriel Zetea, Lorand Turos, Ovidiu Silaghi. Titlul emisiunii: Ultimele zile ale campaniei electorale. (reluare) 02.00 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 03.00 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Daniela Bălu. Titlul emisiuni: Daniela Bălu– raport la 7575 de zile. 04.00 Ne Cheamă Natura 05.00 Sănătate, frumuseţe, stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia, invitaţi: Camelia Iacob, Irina Tămăşan. 06.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 06.30 Ştiri 07.00 Agenda publică (dezbatere electorală), cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Costea, Gabriel Zetea, Lorand Turos, Ovidiu Silaghi. Titlul emisiunii: Ultimele zile ale campaniei electorale. (reluare) 09.00 Promovare Electorală, cu Mihai Sălceanu, invitat: Radu Roca. Titlul emisiuni: Obiectivele candidaţilor PSD în parlamentul european.(reluare) 10.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Iulian Budău. Titlul emisiunii: Realitatea şi provocările familiilor. 11.15 Teleshopping 11.30 Ştiri 12.00 Agenda publică (dezbatere electorală), cu Stela Cădar, invitaţi: Ciprian Costea, Gabriel Zetea, Lorand Turos, Ovidiu Silaghi. Titlul emisiunii: Ultimele zile ale campaniei electorale. (reluare) 14.00 Cultură 14.15 Teleshopping 14.30 Promovare Electorală, cu Mihai Sălceanu, invitat: Radu Roca. Titlul emisiuni: Obiectivele candidaţilor PSD în parlamentul european.(reluare) 15.30 Zone Folclorice, cu Ioana Vladimirescu 16.30 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat: Szilagyi Ştefan. Titlul emisiunii: Fotbalul judeţean îşi decide în curând campioana sezonului 2018-2019. 17.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Cionca. Titlul emisiunii: Pădurea şi fauna pe care o adăposteşte. 18.30 Promovare Electorală, cu Mihai Sălceanu (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Promovare Electorală, cu Mihai Sălceanu (reluare) 23.30 Reportaj la Sâmbra Oilor 24.05.2019

Marinel Hotca are 24 de ani şi se ocupă de cultivarea căpşunelor de aproximativ 10 ani în Halmeu (Foto)

Scris de Matei Larisa, 07 mai 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Cu peste 600 de hectare de căpşuni, comuna Halmeu poate fi considerată fără doar şi poate capitala căpşunelor.

În ciuda faptului că statul nu încearcă măcar să îi sprijine pe cultivatori, printr-o minune numărul acestora se menţine de la an la an, existând tot mai mulţi producători. Profitul nu este întotdeauna unul mare, însă pentru mulţi afacerea este una de familie, învăţată de la bunici sau părinţi.

Marinel Hotca, la 24 de ani, mărturiseşte că se ocupă de cultivarea căpşunelor de circa 10 ani, când părinţii săi au decis să îşi încerce norocul în agricultură. De la 14 ani s-a aflat mereu în preajma plantaţiilor de căpşuni, învăţând totul despre ei, ajungând astfel ca azi să cultive fructul pe mai bine de un hectar. Căpşunele sunt naturale, frumoase la aspect, dar şi gustoase, iar asta datorită faptului că au decis să folosească doar îngrăşăminte naturale şi nimic altceva.

”La început nu aveam foarte mulţi căpşuni, dar în timp ne-am axat tot mai mult pe ei, iar acum avem mai mult de un hectar. Încercăm să oferim căpşune atrăgătoare la aspect, dar şi dulci, gustoase. Momentan avem mai multe soiuri refrigerate, aduse din Italia, printre care Jolly sau Garda. Le dăm doar tratamentul de care au neap[rată nevoie, adus chiar din Italia, şi îngrăşământ natural. Evităm să punem soluţii şi pesticide, îi vrem naturali”, ne-a povestit acesta.

Preţul căpşunelor naturale, compromis de căpşunele din solarii

Căpşunii din solarii au apărut deja la vânzare, primele zile producătorii reuşind să îi vândă la ”Furdulău” chiar şi cu 40 de lei kilogramul. Aceştia sunt primii căpşuni care se coc, după care se fac cei acoperiţi cu folie acrilică, iar în cele din urmă apar căpşunii cultivaţi tradiţional, care se coc fără forţare. Cei care se bucură de un profit mai frumos sunt cei care au solarii, iar cultivatorii care preferă să nu acopere căpşunii cu nimic ies pe piaţă mereu cu cele mai mici preţuri, deşi fiecare recoltă necesită aproape un an de muncă, oamenii lipsind de pe câmp doar iarna.

”Sperăm să îi putem vinde măcar cu 10 lei kilogramul, noi mereu prindem preţuri mai mici din cauza căpşunilor din seră. Totuşi, oamenii ştiu deja că gustul căpşunelor coapte natural nu se poate compara. Pe de altă parte, şi efortul depus de noi este totuşi mare, niciodată nu ştim nici vremea cum va fi, dacă ploaia aduce grindină şi recoltele noastre sunt compromise”, a explicat Marinel.

În Halmeu va exista o hală frigorifică

Deşi vorbim despre 600 de hectare de căpşuni, cultivatorii nu sunt sprijiniţi de către stat deloc. Din cauza formalităţilor oamenii nu apelează la asigurări, deşi acestea ar fi bine venite în cazul unei vremi nefaste, dar nici la subvenţii. Pe lângă aceste detalii, cea mai mare problemă a oamenilor din zonă este lipsa unui depozit de legume-fructe sau a unei fabrici de prelucrare a fructelor şi legumelor. Primarul comunei Halmeu, Incze Ludovic, a mărturisit că în cel mult doi ani va exista o hală frigorifică ce va fi amplasată în incinta târgului. Vorbim despre un proiect transfrontalier în valoare de 1.000.000. euro, deja câştigat. În luna iulie urmează realizarea proiectului tehnic, după care acesta va fi scos la licitaţie pentru a se putea începe lucrarea.

Szuhanyi Ioan este un alt cultivator din Halmeu, care se ocupă de căpşuni de mai bine de 40 de ani. Acesta s-a arătat ferm dezamăgit de felul în care sunt trataţi agricultorii, spunând că statul nici măcar nu încearcă să îi ajute.

”Noi avem nevoie de un centru de prelucrare a fructelor şi legumelor, să facă ei gem, sucuri sau compoturi. Noi nu vrem să îi depozităm, vrem să îi vindem şi să avem banul în mână. Totuşi, cea mai mare problemă a noastră sunt ciorile. Dacă pornim apa, ţevile de picurare se transformă în fântână arteziană. Nimeni nu face nimic în această privinţă. Autorităţile vin la noi la simpozioane, stau la poveşti, mânâncă, dar să facă ceva pentru noi nici vorbă”, a mărturisit acesta.

Forţa de muncă este foarte slabă

Toţi cultivatorii de căpşuni şi chiar primarul Ludovic Incze mărturisesc că una dintre cele mai mari probleme de care se lovesc producătorii este forţa de muncă. Deşi culturile sunt pline de roade, zilierii se găsesc foarte greu, oamenii fiind nevoiţi să stea de dimineaţa până seara pentru a face faţă producţiei.

”Stăm şi ne întrebăm de unde ne vom aduce oameni. Sunt într-adevăr şi oameni care vin de la distanţă pentru a lucra pe sezon aici, dar suprafaţa culturilor este una foarte mare, iar numărul de muncitori foarte mic. An de an ne confruntăm cu astfel de probleme”, a mărturisit Marinel Hotca.

Edilul comunei Halmeu mărturiseşte că o soluţie ar fi înfiinţarea asociaţiilor, însă acest lucru pare imposibil.

”Există Asociaţia Căpşunarilor din Halmeu, prima asociaţie înfiinţată în judeţ, însă nu funcţionează. Oamenii abia se înţeleg în familii, cu atât mai puţin în asociaţii. O problemă acută e problema oamenilor, iar asocierea ar fi o soluţie în acest sens. Omul care produce nu are timp să şi comercializeze. Foarte puţini sunt care fac în sistem familial şi îşi pot permite să comercializeze în ţară căpşunele”, a declarat edilul Ludovic Incze.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.