Image 1
Image 2

Marinel Hotca are 24 de ani și se ocupă de cultivarea căpșunelor de aproximativ 10 ani în Halmeu (Foto)

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Cu peste 600 de hectare de căpșuni, comuna Halmeu poate fi considerată fără doar și poate capitala căpșunelor.

În ciuda faptului că statul nu încearcă măcar să îi sprijine pe cultivatori, printr-o minune numărul acestora se menține de la an la an, existând tot mai mulți producători. Profitul nu este întotdeauna unul mare, însă pentru mulți afacerea este una de familie, învățată de la bunici sau părinți.

Marinel Hotca, la 24 de ani, mărturisește că se ocupă de cultivarea căpșunelor de circa 10 ani, când părinții săi au decis să își încerce norocul în agricultură. De la 14 ani s-a aflat mereu în preajma plantațiilor de căpșuni, învățând totul despre ei, ajungând astfel ca azi să cultive fructul pe mai bine de un hectar. Căpșunele sunt naturale, frumoase la aspect, dar și gustoase, iar asta datorită faptului că au decis să folosească doar îngrășăminte naturale și nimic altceva.

”La început nu aveam foarte mulți căpșuni, dar în timp ne-am axat tot mai mult pe ei, iar acum avem mai mult de un hectar. Încercăm să oferim căpșune atrăgătoare la aspect, dar și dulci, gustoase. Momentan avem mai multe soiuri refrigerate, aduse din Italia, printre care Jolly sau Garda. Le dăm doar tratamentul de care au neap[rată nevoie, adus chiar din Italia, și îngrășământ natural. Evităm să punem soluții și pesticide, îi vrem naturali”, ne-a povestit acesta.

Prețul căpșunelor naturale, compromis de căpșunele din solarii

Căpșunii din solarii au apărut deja la vânzare, primele zile producătorii reușind să îi vândă la ”Furdulău” chiar și cu 40 de lei kilogramul. Aceștia sunt primii căpșuni care se coc, după care se fac cei acoperiți cu folie acrilică, iar în cele din urmă apar căpșunii cultivați tradițional, care se coc fără forțare. Cei care se bucură de un profit mai frumos sunt cei care au solarii, iar cultivatorii care preferă să nu acopere căpșunii cu nimic ies pe piață mereu cu cele mai mici prețuri, deși fiecare recoltă necesită aproape un an de muncă, oamenii lipsind de pe câmp doar iarna.

”Sperăm să îi putem vinde măcar cu 10 lei kilogramul, noi mereu prindem prețuri mai mici din cauza căpșunilor din seră. Totuși, oamenii știu deja că gustul căpșunelor coapte natural nu se poate compara. Pe de altă parte, și efortul depus de noi este totuși mare, niciodată nu știm nici vremea cum va fi, dacă ploaia aduce grindină și recoltele noastre sunt compromise”, a explicat Marinel.

În Halmeu va exista o hală frigorifică

Deși vorbim despre 600 de hectare de căpșuni, cultivatorii nu sunt sprijiniți de către stat deloc. Din cauza formalităților oamenii nu apelează la asigurări, deși acestea ar fi bine venite în cazul unei vremi nefaste, dar nici la subvenții. Pe lângă aceste detalii, cea mai mare problemă a oamenilor din zonă este lipsa unui depozit de legume-fructe sau a unei fabrici de prelucrare a fructelor și legumelor. Primarul comunei Halmeu, Incze Ludovic, a mărturisit că în cel mult doi ani va exista o hală frigorifică ce va fi amplasată în incinta târgului. Vorbim despre un proiect transfrontalier în valoare de 1.000.000. euro, deja câștigat. În luna iulie urmează realizarea proiectului tehnic, după care acesta va fi scos la licitație pentru a se putea începe lucrarea.

Szuhanyi Ioan este un alt cultivator din Halmeu, care se ocupă de căpșuni de mai bine de 40 de ani. Acesta s-a arătat ferm dezamăgit de felul în care sunt tratați agricultorii, spunând că statul nici măcar nu încearcă să îi ajute.

”Noi avem nevoie de un centru de prelucrare a fructelor și legumelor, să facă ei gem, sucuri sau compoturi. Noi nu vrem să îi depozităm, vrem să îi vindem și să avem banul în mână. Totuși, cea mai mare problemă a noastră sunt ciorile. Dacă pornim apa, țevile de picurare se transformă în fântână arteziană. Nimeni nu face nimic în această privință. Autoritățile vin la noi la simpozioane, stau la povești, mânâncă, dar să facă ceva pentru noi nici vorbă”, a mărturisit acesta.

Forța de muncă este foarte slabă

Toți cultivatorii de căpșuni și chiar primarul Ludovic Incze mărturisesc că una dintre cele mai mari probleme de care se lovesc producătorii este forța de muncă. Deși culturile sunt pline de roade, zilierii se găsesc foarte greu, oamenii fiind nevoiți să stea de dimineața până seara pentru a face față producției.

”Stăm și ne întrebăm de unde ne vom aduce oameni. Sunt într-adevăr și oameni care vin de la distanță pentru a lucra pe sezon aici, dar suprafața culturilor este una foarte mare, iar numărul de muncitori foarte mic. An de an ne confruntăm cu astfel de probleme”, a mărturisit Marinel Hotca.

Edilul comunei Halmeu mărturisește că o soluție ar fi înființarea asociațiilor, însă acest lucru pare imposibil.

”Există Asociația Căpșunarilor din Halmeu, prima asociație înființată în județ, însă nu funcționează. Oamenii abia se înțeleg în familii, cu atât mai puțin în asociații. O problemă acută e problema oamenilor, iar asocierea ar fi o soluție în acest sens. Omul care produce nu are timp să și comercializeze. Foarte puțini sunt care fac în sistem familial și își pot permite să comercializeze în țară căpșunele”, a declarat edilul Ludovic Incze.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with