18.01.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 01.30 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 03.00 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 04.50 Cultură – 10x10 Născut în România 05.50 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Liviu Ciupe. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Eva Laczko, invitat: Erdei D. Istvan. Titlul emisiuni: Cum va fi bugetul din care se va gospodări România în 2019? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Vasile Fănăţean. Titlul emisiunii: Aspecte sesizate în cursul controalelor gărzii de mediu. 10.00 La Psiholog cu Mihaela Ghiţă, invitat: Delia Danea.Titlul emisiuni: Stabilirea priorităţilor.Ce e important pentru tine? 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas. Titlul emisiunii: Ministranţii diecezei au învheiat un an bogat. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 14.30 Teleshopping 14.50 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Romeo Nicoară. Titlul emisiuni: Romeo Nicoară – raport la 753 de zile. 16.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan. Titlul emisiunii: Despre planurile sătmărenilor la şah in 2019. 16.40 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură

Maria Tripon, promotorul ţâpuriturilor oşeneşti

Scris de Ionuţ Blăjean, 02 februarie 2013 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

„Cântecul popular este şoaptă, vers şi poezie”. Citim de cum deschidem volumul “Maria Tripon – Mesager al Tării Oaşului, promotorul ţâpuriturilor oşeneşti”. Este una din zecile de încercări de a defini cântecul popular şi nu mergem mai departe în a descrie atât cât ne permite spaţiul lucrarea care zilele acestea a fost lansată la Satu Mare fără să vă mai prezentăm câteva din “definiţii”.

Cântecul popular este cel care te duce şi te aduce pe meleagul natal, pe uliţa satului încărcată cu dor. Este însuşi sufletul omului, cel care alină bătrâneţile şi stârneşte tinereţile.

Volumul semnat de Vasile Bele, Cristina Bele, Gheorghe Ursan, Ramona Ursan şi prof. Florica Jurasko a fost lansat la Casa Creaţiei zilele trecute. Privim în rândurile care urmează prin ochii celor prezenţi la lansare pentru că aceşti ochi cunosc cel mai bine tainele acestei cărţi, însemnătatea cuvintelor strânse între cele două coperţi.

Felician Pop: “Muzica este însăşi rostul existenţei ei”

La evenimentul organizat în 30 ianuarie, Felician Pop, directorul Casei de Creaţie a avut numai cuvinte frumoase legate de interpreta Maria Tripon şi cartea lansată.

„Este cea mai frumoasă carte care a fost dedicată vreunui solist de muzică populară din judeţul Satu Mare. Mi-a dat Maria cartea aceasta, m-am uitat peste ea, am citit-o şi pur şi simplu am intrat într-o lume deja cunoscută, am citit cu foarte mult interes unde am găsit amănuntele acelei lumi. Este o carte simplă în care despre un autor scriu prietenii, cunoscuţii, colegii. Paginile cele mai emoţionante pe care le-am găsit în această carte sunt cele pe care le-au scris copiii Mariei despre ea. Am văzut cum este văzută o mamă de copiii ei care şi ei au mers tot pe acelaşi drum. Viaţa Mariei Tripon nu a fost uşoară, dar viaţa cui e uşoară? Dar faptul că ea la un moment dat, probabil că a crezut că toate aceste speranţe legate de ţâpuritura oşenească sunt exilate undeva într-o anexă a jurnalului ei existenţial, a avut puterea la o vârstă la care alţii intră în uitare, sau închide obloanele muzicii, a avut puterea să se reinventeze şi să-şi redescopere visul pe care l-a avut. Vis care şi azi capătă contur şi prin această întâlnire. Muzica Oaşului nu este un divertisment, ţâpuriturile poate au devenit prin pervertire divertisment, dar oşenii cred că sunt componente esenţiale ale unui ritual ancestral care şi-a pierdut sensul, dar nu şi-a pierdut niciodată esenţa. O demonstrează chiar şi această carte, această femeie exemplară, oşancă care a ştiut să lupte pentru muzica ei şi de abia atunci a avut succes când şi-a dat seama că muzica ei este însăşi rostul existenţei ei” declară printre altele, Felician Pop.

Primarul din Negreşti, Aurelia Fedorca a ajuns şi ea la această întâlnire. „Eu şi cu Maria ne cunoaştem de mai bine de 25 de ani, când eu nu eram primar şi ea nu cânta, în schimb de pe atunci i-am remarcat tenacitatea şi dăruirea. Am văzut un om special în Maria Tripon. Iată că azi, după 25 de ani ne promovează cu cinste muzica, portul şi dansurile noastre oşeneşti, atât în ţară cât şi peste hotare. Cred că nu se putea marca mai bine activitatea ei de 25 de ani decât prin lansarea acestei cărţi. Sunt mândră că este din Negreşti, că promovează Ţara Oaşului”, spune Aurelia Fedorca.

Natalia Lazăr, directorul Casei de Cultură Negreşti Oaş vede anul care tocmai a trecut, pentru interpreta de muzică populară oşenească, ca un an care a venit ca o încununare a activităţii ei, a împlinit 50 de ani. „Am derulat mai multe proiecte împreună, acest DVD, apoi negreştenii i-au recunoscut munca, dăruirea pe care a depus-o, oferindu-i Mariei titlul de cetăţean de onoare al Negreştiului în 2012”, a precizat Natalia Lazăr.

În loc de prefaţă: “ce om complex este Maria Tripon şi câtă modestie îi încape în suflet”

Promotorul ţâpuriturilor oşeneşti, binecunoscuta artistă Maria Tripon, este „un om simplu, generos şi valoros’’. În prefaţa volumului, semnată de iubitorul de folclor şi unul dintre membrii fondatori ai revistei „Din vatra satului”, Gheorghe Ursan îi spune cititorului „ce om complex este Maria Tripon şi câtă modestie îi încape în suflet! A reprezentat de fiecare dată Tara Oaşului cu cinste, gândindu-se că este mesagerul a mii de oameni, a tuturor oşenilor din această zonă, poate chiar zeci de mii’’. În volumul recent lansat autorii ilustrează de fapt câteva însemnări din viaţa interpretei, ‘’doar câteva însemnări despre Maria Tripon, lăsând şi altora posibilitatea de-a mai scrie, căci prea sunt multe de spus despre Maria Tripon, despre dragostea ei pentru tradiţie şi folclor”, stă scris în prefaţa cărţii.

Întoarcerea în timp

Răsfoim paginile cărţii şi citim acum despre „Viaţa ca o lumină – lumina ca o viaţă. Întoarcerea în timp”. E un capitol frumos scris de însuşi artista Maria Tripon. Ne invită în casa părinţilor săi, ne arată gospodărie, ne mărturiseşte cum se muncea câmpul pe vremuri, cum găteau oşencele. Îi cunoaştem părinţii, fraţii, apoi profesorii şi primele momente pe scenă. Trăim citind emoţiile artistei, emoţii fireşti pe scene ale unor renumite festivaluri din ţară din care amintim şi noi aici câteva: Festivalul – concurs Maria Tănase – Craiova 1991, „Pe deal la Teleormănel” din Teleorman – 1991 şi 1993.

25 de ani alături de Aurel, “unul din cele mai de preţ daruri pe care mi le-a dat Dumnezeu” – Maria Tripon

Scriam în paginile Suplimentului Informaţia de Duminică în 2012 că anul trecut a fost un an şi plin de fericire pentru Maria Tripon, dar în acelaşi timp şi plin de durere. Se împlineau 25 de ani de activitate artistică a Mariei Tripon, iar bucuria a fost umbrită de trecerea în nefiinţă a celui alături de care a trăit 25 de ani, soţul ei, Aurel. „Îmi dau seama pe zi ce trece că am pierdut unul din cele mai de preţ daruri pe care mi le-a dat Dumnezeu. :tiu că Aurel al meu şi mama mea, care sunt plecaţi la ceruri, mă veghează dintre stele. Ei doi mi-au înţeles cel mai bine misiunea mea pe acest pământ şi m-au sprijinit”, scrie Maria Tripon în cartea ei. Câteva pagini sunt dedicate fiilor artistei, Cristian, Ionuţ şi Eugen, dar şi celor două ansambluri pe care le conduce, Sânzinele şi Oaşul. Citim cuvinte pentru mama, scrise de copiii Mariei Tripon şi care o descriu ca fiind ‘’cea mai bună mamă din toată lumea”.

Bogată activitate artistică – prezentată în Informaţia Zilei

Zeci de pagini ilustrează negru pe alb cine este Maria Tripon. Sunt prezentate articole publicate în diferite reviste şi ziare şi aflăm că Maria Tripon este o ţâpuritoare de nota 10. În anul 1998, în Cotidianul Informaţia Zilei, într-un articol scris de Gheorghe Creţu, Maria Tripon este numită cea mai talentată cântăreaţă din Tara Oaşului. Artista este prezentată între cântec şi catedră în 2006 în Revista Taifasuri, articol semnat de Sandu Tripon. Numeroase articole apărute în cotidianul nostru ilustrează bogata activitate artistică a cântăreţei de muzică populară oşenească.

Gânduri şi impresii

În capitolele următoare, cartea fiind structurată pe patru părţi mari, cititorul face cunoştinţă cu activităţile interpretei alături de membrii Ansamblului Sânzienele. Oameni care o iubesc şi îi sunt alături îi scriu apoi în filele volumului gânduri şi impresii, iar Maria Tripon mărturiseşte că a cunoscut oameni care au înţeles-o, care i-au fost mereu alături. Volumul se încheie cu lista premiilor, diplomelor şi distincţiilor aniversare primite de-a lungul vieţii artistice de interpretă şi cu numeroase fotografii din colecţia personală a artistei.

Ionuţ Blăjean, Ioana Vladimirescu

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.