Asculta acest articolOdată cu formarea unui guvern PNL-PSD-UDMR, raportul parlamentar dintre putere și opoziție intră într-un dezechilibru major. USR, cu cei 80 de parlamentari ai săi, devine principalul partid de opoziție, în timp ce PNL, deținând funcția de prim ministru, își păstrează titlul de principal partid de guvernare.
PSD a obținut ministere mai importante, însă PNL dă acestui guvern culoare politică. România, prin premier, este condusă de un partid de dreapta.
Așadar, nemulțumirile sociale se vor îndrepta în primul rând spre PNL.
Pentru PSD constituirea acestui guvern cu o puternică susținere parlamentară, este un prilej de bucurie, de satisfacție. Social-democrații au cerut ministere importante, iar PNL, strâns cu ușa, le-a cedat.
Acesta este un motiv serios pentru care Raluca Turcan cere nici mai mult, nici mai puțin decât demisia lui Florin Cîțu. Pentru a-și întări cererea, fostul ministru al Muncii anunță că nu mai sunt bani de pensii. Vinovat: primul ministru Florin Cîțu.
Liberalii privesc cu stupoare rezultatele negocierilor. PNL rămâne doar formal principalul partid de guvernare. În realitate nu deține nici jumătate din puterea și influența pe care o avea în perioada fostei coaliții PNL-PSD-UDMR.
Dacă PNL împarte guvernarea cu PSD și UDMR, și USR nu deține monopolul opoziției, Ludovic Orban se prefigurează ca unul dintre cei mai vehemenți critici ai alianței PNL-PSD. Fostul lider al PNL îl face vinovat pentru situația actuală pe președintele Klaus Iohannis, acuzându-l că l-a făcut pe premierul Florin Cîțu președintele partidului cu intenția de a distruge PNL.
Cu o majoritate confortabilă în parlament, suficientă și pentru modificarea Constituției, noua coaliție de guvernare are probleme urgente de rezolvat. Așteptările populației sunt mari. Guvernând împreună cu PNL, principial, PSD nu mai poate invoca “greaua moștenire”. Nu mai poate critica, iar dacă o va face există riscul de a se sparge alianța. Pe moment s-a rezolvat problema instabilității politice, dar deseori o criză rezolvată provoacă alte crize. PSD a dus în guvern nume grele. Odată ajuns ministru al Sănătății, medicul Alexandru Rafila are ocazia să-și demonstreze calitatea de manager al unui domeniu aflat în criză. Una era să vorbești de pe margine, alta este să conduci efectiv ministerul cel mai greu încercat.
Între cei opt miniștri PNL și cei nouă miniștri PSD va începe o competiție cu urmări imprevizibile. Premierul Cîțu nu a făcut față miniștrilor de la USR. Lucrurile stau cu totul altfel acum.
Nicolae Ciucă nu este președintele PNL, iar PSD nu este USR. Sunt nume noi, oameni cu mai mare greutate politică decât foștii miniștri, dar problemele fiind aceleași se va putea face o comparație între guvenul Cîțu și guvernul Ciucă. Dacă nu se va constata o schimbare în bine, partidul care va avea de pierdut este PSD.
Cu toate că acum pare că social democrații au înregistrat o victorie, dacă se va guverna prost, partidul care va pierde cel mai mult va fi PSD.
Pe de altă parte, PSD este obligat să fie cuminte pentru că altfel nu mai prinde rotația premierului de peste un an și jumătate.
În cazul în care PSD începe să critice PNL, ce se poate întâmpla în perioada cât funcția de prim ministru aparține PNL-ului? Se poate reveni la prima formulă a unui guvern de dreapta, format din PNL, USR și UDMR? Fără Florin Cîțu este posibilă o refacere a coaliției de dreapta. Deci PSD a câștigat doar o bătălie, nu un război.
