Asculta acest articolPentru câteva zile ALDE a reușit să creeze emoții lăsând impresia că va ieși de la guvernare. Cearta a pornit din linia a doua a partidului. Locotenenții lui Călin Popescu Tăriceanu au atacat frontal PSD. Discuțiile au fost destul de tensionate și au vizat anumite măsuri de restructurare a guvernului, eventual primirea la guvernare a Pro România.
Lucrurile nu s-au agravat în așa măsură încât liderii, respectiv Viorica Dăncilă și Călin Popescu Tăriceanu, să nu le poată drege.
O simplă întâlnire de vreo două ore a clarificat situația: cele două partide s-au împăcat, ALDE rămâne la guvernare. Marea ceartă s-a transformat într-o mică împăcare.
Toată lumea răsuflă ușurată. PSD este mulțumit că nu a rămas singur la guvernare, ALDE că nu a ieșit de la guvernare, PNL că nu a fost nevoit să intre la guvernare, USR că nu a fost pus în situația de a declara că nu vrea să intre la guvernare.
Toate partidele vor să-și păstreze statutul de acum. PSD nu are curajul să intre în opoziție, deși ieșirea de la guvernare ar pune în cea mai dificilă situație opoziția. PNL strigă ca din gură de șarpe că Guvernul PSD-ALDE trebuie să plece, dar în realitate nu-și dorește acest lucru.
Preluarea puterii cu patru luni înainte de prezidențiale l-ar încurca rău de tot pe Klaus Iohannis. Prins la guvernare în timpul alegerilor locale și parlamentare ar înjumătăți scorul PNL.
De remarcat poziția USR, care încă dinaintea moțiunii de cenzură din iunie, de după euroalegeri, a declarat că nu intră la guvernare, dar susține un guvern PNL și eventual UDMR, PMP.
Liberalii, cei doi lideri, Orban și Rareș Bogdan, și-au făcut din declarațiile insistente că vor să ducă PNL la guvernare o strategie pentru atragerea de voturi, dar dorindu-și să nu se întâmple acest lucru.
În condițiile politice, sociale și economice actuale oricine este la guvernare iese în pierdere la viitoarele alegeri. Să nu se înțeleagă însă că rămânând la guvernare PSD și ALDE au numai de pierdut. Eventualul câștig revine pe persoană. Au de câștigat cei care ocupă funcții pe criterii politice, de la miniștri la secretari de stat și directori generali, de la funcționărimea din administrația locală la primarii, președinții de consilii județene care sunt interesați să vină cât mai mulți bani de la guvern.
PSD este un partid mare. Are peste 500.000 de membri. Acest lucru înseamnă sute de mii de guri de hrănit, de la mici atenții la funcții în toate structurile de stat, în administrația centrală și locală.
PNL, de asemenea, are în jur de 300.000 de membri care odată cu intrarea partidului lor la guvernare nu vor altceva decât să ia locul celor de la PSD. Acesta este atât avantajul cât și dezavantajul unui partid mare, cu sute de mii de membri.
Odată ajuns la guvernare PNL ar fi presat să facă schimbări în întreg sistemul de stat. Plecat de la guvernare, PSD s-ar vedea pus în situația să piardă mii sau poate zeci de mii de poziții privilegiate. O împăcare, cât de mică, dintre ALDE și PSD lasă lucrurile neschimbate. Toată lumea este mulțumită.
Nu ați observat că până și președintele Klaus Iohannis și-a îndulcit tonul la adresa PSD? Îi convine să intre în turul doi al prezidențialelor cu Viorica Dăncilă. Se bucură că nu cade guvernul și să fie nevoit să încropească un guvern gata șubrezit în care PNL să fie vioara întâi, dar într-o orchestră în care USR-PLUS refuză să-i cânte în strună.
Dacă e să vorbim pe bune, cearta dintre ALDE și PSD nu a fost chiar atât de mare încât să conducă la o spargere iremediabilă a coaliției. Totuși, având în vedere că Tăriceanu își face mari speranțe că va obține un scor bun la prezidențiale, este posibil ca disputele cu PSD să continue pe întreaga perioadă a campaniei.
