09.04.2020a 00.00 Agenda Publică cu Stela Cădar, invitați: Ionuț Oneț, Ciprian Costea, Ovidiu Mureșan. Titlul emisiunii: Acord politic între lideii partidelor parlamentare. (reluare) 01.30 Ştiri 02.00 Audiențe în direct cu Ioan Anițaș, invitat: Eugenia Sabou. Titlul emisiunii: Legea pensiilor pe înțelesul tuturor. (reluare) 03.30 Concurs d epescuit la Turulung 04.40 Festival de teatru 05.45 Info Studio cu Ioan Anițaș. Titlul emisiunii: Creșterea oilor și urgențele sezonului 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Agenda Publică cu Stela Cădar, invitați: Ionuț Oneț, Ciprian Costea, Ovidiu Mureșan. Titlul emisiunii: Acord politic între lideii partidelor parlamentare. (reluare) 09.30 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu 10.50 Panoramic Sportiv cu Constantin Demian, invitat: Dacian Nastai. Titlul emisiunii: Fotbalul este suspendat în această perioadă. 11.45 Teleshopping 12.00 Ştiri 12.30 Audiențe în direct cu Ioan Anițaș, invitat: Eugenia Sabou. Titlul emisiunii: Legea pensiilor pe înțelesul tuturor. (reluare) 14.00 Agenda Publică cu Stela Cădar, invitați: Ionuț Oneț, Ciprian Costea, Ovidiu Mureșan. Titlul emisiunii: Acord politic între lideii partidelor parlamentare. (reluare) 15.30 Teleshopping 15.50 Info Magazin cu Adriana Mureșan. Titlul emisiunii: Dăruiește și primești. 16.20 Taina Credinței cu Mihaela Ghiță invitat: Iulian Budău. Titlul emisiunii: Unicitatea sărbătorii Floriilor. 17.15 Ne Cheamă Natura cu Ioana Zaharia, invitat: dr. Liana Strîmb. 18.00 Audiențe în direct cu Eva Laczko (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda Publică , cu Stela Cădar (direct) 22.00 Ştiri 22.30 Audiențe în direct cu Eva Laczko (reluare)

Majoritatea mezelurilor conţin un procent foarte mic de carne

Scris de Ioan Aniţaş, 16 ianuarie 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Aproximativ 18% dintre români declară că mănâncă salam, parizer, kaizer, crenvurşti şi alte preparate de acest fel în fiecare zi, iar cel puţin 72% măcar o dată pe săptămână. Cei mai mulţi dintre aceştia sunt tineri cu vârsta cuprinsă între 18 şi 34 de ani şi au venituri medii. Anual, un român consumă aproape 70 de kilograme de carne. Din păcate, cele mai multe mezeluri conţin un procent nesemnificativ de carne, avertizează europarlamentarul Daniel Buda.

“În conformitate cu legislaţia europeană, denumirea generică de carne de porc înseamnă tot ce este comestibil de la animalul respectiv, de la porc, însemnând lipide şi ţesut adipos şi ţesut cartilaginos ş.a.m.d.. Calitatea îndoielnică a mezelurilor poate duce la diverse probleme de sănătate. Dincolo de tot ceea ce înseamnă etichetarea transparentă a produselor, trebuie găsite mecanisme eficiente pentru a se interzice în mod expres folosirea denumirii “mezeluri” dacă aceste produse nu conţin o proporţie semnificativă de materie primă de origine animală.

Având în vedere aceste aspecte, am solicitat Comisiei Europene, în baza procedurilor parlamentare de care dispun, să îmi comunice care sunt instrumentele de care dispune instituţia în vederea interzicerii folosirii denumirii de mezeluri dacă aceste produse nu conţin o proporţie semnificativă de materie primă de origine animală”.

Răspunsul primit de europarlamentarul român

Vineri, 10 ianuarie, Stella Kyriakides, Comisar European pentru Sănătate şi Siguranţa Alimentară, i-a răspuns europarlamentarului român:

“Legislaţia UE nu prevede cerinţe specifice privind conţinutul minim de carne din produsele din carne. Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare stabileşte cerinţe generale referitoare la etichetarea produselor alimentare şi conţine o serie de dispoziţii care le permit statelor membre să acţioneze atunci când anumite menţiuni, sau etichetarea în ansamblu, îi induc în eroare pe consumatori.

În ceea ce priveşte carnea, regulamentul stabileşte dispoziţii specifice pentru definirea cărnii şi criterii conexe privind conţinutul maxim de grăsime şi ţesut conjunctiv pentru indicarea cărnii în lista de ingrediente. Termenul “carne” poate fi folosit numai în cazul în care este în conformitate cu această definiţie. În plus, acest regulament impune indicarea cantităţii unui ingredient (respectiv a cărnii), dacă ingredientul respectiv (a) figurează în denumirea produsului alimentar sau este asociat acestei denumiri de către consumator, (b) este scos în evidenţă în etichetare prin cuvinte, imagini sau reprezentări grafice sau (c) este esenţial pentru a caracteriza un produs alimentar şi pentru a-l diferenţia de produsele cu care ar putea fi confundat din cauza denumirii sale sau a aspectului său.

Aceste informaţii trebuie să figureze în denumirea produsului alimentar, imediat lângă acesta ori în lista ingredientelor. Comisia consideră că legislaţia actuală oferă cadrul necesar şi instrumente suficiente pentru a evita inducerea în eroare a consumatorilor cu privire la caracteristicile produselor din carne. Punerea în aplicare a dispoziţiilor de mai sus este responsabilitatea autorităţilor competente din statele membre.” A scris europarlamentarul român Daniel Buda (PPE), vicepreşedinte al Comisiei de agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European, pe pagina sa Facebook.

Cele de mai sus vin să confirme nedumerirea consumatorilor de mezeluri şi chiar diverse tipuri de conserve, născuţi ceva mai devreme. Aşa se face că în urmă cu mai bine de 30 de ani pe etichetele unor conserve se citea „pateu de ficat”, iar azi se regăseşte sintagma „pateu cu ficat” şi lista ar putea continua. Aditivii şi te miri ce alte ingrediente pun în dificultate consumatorii, ca urmare a folosirii pe etichete a unor denumiri pe care marea masă a cetăţenilor nu le cunosc, fiind astfel păcăliţi. La multe din actualele conserve s-a redus spre exemplu şi cantitatea de peşte, dar preţul este în discordanţă cu realitatea din cutie.

Abonează-te acum Online!
  1. Dac Bulibas a spus: 17 ianuarie 2020, ora 11:31

    Otravuri pt. romani, Pofta buna !…. Bunasare (profituri) pt. industria farmaceutica !.

  2. y a spus: 17 ianuarie 2020, ora 05:58

    Acum credeți că ați descoperit apa caldă și mersul pe jos? Nu sunt reglementări, așa este, fiecare producător lucrează după „rețeta” proprie. Apoi să vezi tu surprize! La parizer doar 10-15%, 65% zgârciuri fierte și gelatină. Poftă bună!? Dar, …. țările au reglementări specifice. De exemplu la unguri parizerul trebuie să conțină minim 40% carne și sunt discuții pentru a obliga producătorii la 50%. La noi ……
    Dar dacă tot vreți să aflați din ce se fac mezelurile ia întrebați voi un producător ce înseamnă noțiunea de „carne industrială”! Pe lângă faptul că nu este carne-carne nici măcar nu este proaspătă! Și încă nu am vorbit de nitrați, aditivi, arome sintetice și praful de coșenilă.

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.