Image 1
Image 2

Mai vorbește cineva și despre economie?

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

După o prea lungă pauză, în care chiar și guvernul părea un simplu spectator la jocurile politice de dincolo de acțiunile DNA, premierul Ponta își reia munca de administrator al țării. În primul rând trebuie menționat că din septembrie scăpăm de FMI. Prin urmare, guvernul își poate prezenta propriul guvern fără cenzura FMI și a Comisiei Europene. Nu mai este nevoie să ceară voie să scumpească sau să ieftinească gazul, să introducă sau să scoată taxe, să micșoreze accizele etc.

Poate că este prea mult să spunem că România își recâștigă independența, dar în orice caz va avea o mai largă libertate de mișcare atât în cadrul UE cât și în relațiile cu alte state. În interior, la fel ca Ungaria să zicem, Executivul va putea face aproape ce poftește.
Recentele măsuri anunțate trebuie privite prin această  prismă. După ce a făcut atâta caz  că trebuie să pună în practică programul cu care a câștigat alegerile parlamentare din 2012 este corect să i se ofere această șansă, chiar dacă USL s-a dezintegrat între timp. În primul rând se rețin măsurile de relaxare fiscală. Scăderea TVA, reducerea cotei unice cu 2 puncte, micșorarea unor accize nu ar fi fost posibile dacă există un memorandum cu FMI. Specialiștii în mare parte consideră că măsurile anunțate vor relansa economia. Problema este că multe dintre ele sunt prevăzute a se lua din ianuarie 2017, adică după alegerile de anul viitor. Se pune întrebarea dacă PSD va mai fi la guvernare sau dacă Victor Ponta va fi prim ministru și după alegerile din 2016.
La începutul anului, liderii PNL au anunțat că până în 28 februarie vor anunța un program de guvernare. Iată că PSD le-a luat-o înainte liberalilor. Victor Ponta, prins și într-o delicată problemă de familie, se grăbește și practic prezintă o platformă electorală. Ea sună bine. Fără să precizeze, după modelul grecesc, se insinuează renunțarea la austeritate. PSD, ca partid de stânga, are un apetit mai mare spre promisiuni populiste. Are șanse mai mari decât un partid de dreapta, fie el și marele PNL, de a prezenta un program electoral mai atractiv pentru populația de rând. În același timp a aruncat și promisiuni spre mediul de afaceri, anunțând măsurile de relaxare fiscală. Echipa tehnică a PNL va trebui să țină seama de schița de program prezentat de PSD. Oricum, deocamdată startul l-a pierdut.
Nu poate fi făcută abstracție de momentul în care cele două forțe politice, pe ascuns, intră în competiția electorală. DNA a demarat o campanie anti-corupție cum nu s-a mai văzut. Se vânează corupți din tot spectrul politic. Probabil că DNA primește informațiile de la serviciile secrete, de la SRI și SIE. Nu este lipsit de interes faptul că ambele servicii au conduceri interimare. La comandă fiind militari, exagerând puțin s-ar putea spune că  acțiunile în forță ale DNA sunt sprijinite și direcționate de un fel de Juntă militară. Președintele, cel puțin deocamdată, nu are de apărat niciun grup de interese financiare. Are o datorie morală față de PNL, dar se știe că meritul victoriei nu aparține niciunui partid. Dacă dorește cu adevărat reformarea acestei țări, cel mai bun lucru pe care l-ar putea face Klaus Iohannis este să nu grăbească  numirea unor șefi civili la SIE și SRI. Adică să nu asculte sfatul lui Traian Băsescu. Dar iată că merge în direcția indicată de predecesorul său și propune un director la SRI. Nu este din PSD. Eduard Hellvig este membru PNL. Odată scăpată de constrângerile FMI, o perioadă cu servicii secrete conduse de militari apolitici, cu un președinte  fără obligații față de grupuri de interese, continuând campania anti-corupție, România ar putea face un mare salt înainte. Cu condiția să nu cadă în capcana Marelui Salt chinezesc.