Asculta acest articol
Cetăţenii Republicii Moldova îşi reînnoiesc duminică Legislativul pentru următorii patru ani, o provocare pentru partidele proeuropene care riscă să piardă majoritatea în Parlament într-un context geopolitic delicat, marcat de conflictul din Ucraina şi o atitudine tot mai agresivă din partea Rusiei.
Partidul “Patria”, scos din cursa electorală
La cererea Comisiei Electorale Centrale, Curtea de Apel din Chișinău a decis joi excluderea partidului ‘Patria’ din cursa electorală, pe baza acuzațiilor poliției că liderul partidului, Renato Usatîi, un controversat om de afaceri (rus de origine moldoveană), ar fi folosit în campanie fonduri provenind din străinătate, contrar legii. ‘Patria’ era cotată în sondaje cu șanse de a intra în noul parlament (circa 8% din intențiile de vot).
Partidul ‘Patria’ este suspectat de legături cu gruparea extremistă ‘Antifa’, care, potrivit autorităților de la Chișinău, pregătea destabilizarea situației postelectorale din Republica Moldova. Autoritățile moldovene au reușit să dejoace un ‘Maidan’ sângeros în Republica Moldova, titrau joi ziarele de peste Prut, după ce poliția a capturat un întreg arsenal de arme și muniții, precum și hărți ale unor clădiri oficiale, în urma perchezițiilor efectuate la mai mulți membri ai organizației. Circa 15 membri ai ‘Antifa’ au fost arestați în urma operațiunii polițienești.
Comuniștii, favoriți în sondaje
Cinci formaţiuni politice sunt creditate cu şanse de a intra în Parlament după alegerile legislative care au loc duminică în R.Moldova, dar situaţia ar putea să se schimbe după o decizie de ultim moment a Curţii de Apel, care a exclus joi Partidul Patria, la solicitarea Comisiei Electorale Centrale.
Astfel, potrivit unui recent sondaj IMAS, comandat de agenția IPN, cinci partide ar urma să acceadă în noul parlament. Partidul Comunist este creditat cu 19,6% din opțiuni, fiind urmat de Partidul Liberal-Democrat (PLDM), cu 17,2%, de Partidul Democrat (PDM), cu 14,2%, Partidul Patria, cu 8,7% și de Partidul Liberal (PL), cu 8,5. Partidul Socialist (PSRM) este creditat cu 5,3% din intențiile de vot, apropiindu-se de pragul electoral, care este de 6%. Dar, cum ‘Patria’ a fost exclusă din cursa electorală, simpatizanții acestei formațiuni ar putea să se îndrepte spre ‘socialiști’, opinează analiștii.
Nouă secții de vot în România
În total, 2073 de secții de votare vor fi deschise în Republica Moldova pentru alegerile de duminică, în timp ce în străinătate — 95 de secții, de trei ori mai mult față de scrutinul din 2010. În Italia vor fi deschise 25 de birouri electorale, în România — 11 secții de votare, în SUA — șase, în Franța, Portugalia, Rusia — câte cinci birouri electorale în fiecare. În Spania vor fi deschise patru birouri de vot, iar în Marea Britanie și Canada, câte trei în fiecare țară. În Ucraina vor fi deschise două secții de votare, la Kiev și Odesa. Vor mai fi deschise secții și în alte țări, printre care Grecia, Israel, Elveția, Bulgaria, Austria etc.
Guvernul României a aprobat un proiect de Hotărâre de Guvern, în conformitate cu care elevii și studenții din Republica Moldova care studiază în România vor beneficia de o călătorie gratuită cu trenul în ziua alegerilor parlamentare. Ei vor putea vota la București, Iași, Galați, Timișoara, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Bacău și Suceava.
Risc de instabilitate
Scrutinul parlamentar de duminică din Republica Moldova ar putea conduce la alegerea unui Legislativ fragmentat, întârzierea formării unui Guvern din cauza contestării rezultatelor şi la posibile tulburări sociale din cauza unor rivalităţi personale puternice, avertizează analiştii de Jane’s 360.
Potrivit companiei de consultanţă, miza scrutinului este mare, ambele tabere prezentându-l ca pe o alegere între Uniunea Europeană (UE) şi Rusia, în contextul conflictului armat din Ucraina vecină. Un guvern prorus va “îngheţa” treptat integrarea europeană şi va reorienta ţara către Rusia, iar un guvern proeuropean va fi fragil şi va risca să se prăbuşească, apreciază Jane’s.
Sondajele preelectorale indică o cursă strânsă şi posibilitatea ca Guvernul proeuropean să fie îndepărtat de la putere, după semnarea şi ratificarea Acordului de Asociere cu UE şi embargoul impus de Rusia, ca răspuns, unor produse moldoveneşti şi unor restricţii introduse împotriva muncitorilor imigranţi moldoveni.
Cele 101 de mandate de parlamentari vor fi acordate în baza unui sistem proporţional cu un prag de 6%, urmând să fie împărţite între şase partide, în carul în care Partidul Politic Patria (PPP) se va întoarce în cursă.
În cadrul fiecărui bloc există “nuanţe şi rivalităţi substanţiale” care favorizează PCRM, potrivit Jane’s. PSRM este cea mai deschisă formaţiune prorusă şi antieuropeană, iar liderul partidului Igor Dodon a fost susţinut în mod deschis de Rusia, întâlnindu-se cu preşedintele rus Vladimir Putin pe 4 noiembrie. Popularitatea PPP) provine din popularitatea liderului său Renato Usatîi, care a atacat Guvernul şi a promis eradicarea corupţiei, fără să-şi asume o poziţie în polemica UE-Uniunea Vamală (UV) eurasiatică pentru a atrage alegători de “centru”.
În blocul proeuropean, PLM se distinge ca cel mai prooccidental, susţinând aderarea la NATO a ţării. PDM are o orientare de centru şi este cel mai susceptibil să intre într-o alianţă cu PCRM sau alte formaţiuni din blocul advers, prezentându-se totodată ca un “campion” al integrării europene. Toate cele trei formaţiuni au guvernat anterior, dar Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) s-a destrămat în martie 2013 după scandaluri de corupţie în centrul cărora s-au aflat lideri PLDM.
Rivalităţile dintre PLDM şi PDM au fost estompate prin crearea Guvernului în mai 2013 cu ajutorul facţiunii Partidul Liberal (PL) desprinse din PLM, însă rivalităţile dintre PLDM şi PL par să nu se fi redus.
Conflictul din Ucraina vecină – provocat de integrarea în UE sau Rusia – a radicalizat ambele tabere, atât proeuropeană, cât şi prorusă din Republica Moldova, subliniază Jane’s, care consideră regiunea separatistă Găgăuzia (sud) un “potenţial punct fierbinte de tulburări”, după referendumul ilegal din februarie 2014 favorabil UV (98,5%). Chişinăul a lansat în iunie o anchetă penală împotriva başcanului Mihail Formuzal, pentru o presupusă subminare a sistemului constituţional moldovean, dar nu este clar dacă va fi inculpat sau nu, iar Formuzal nu a comentat acuzaţiile.
“O susţinere sub acoperire rusească este foarte probabilă, dar imposibil de verificat”, notează compania, adăugând că Moscova deţine şi alte “pârgii”, “inclusiv susţinerea materială şi politică a Transnistriei şi monopolului asupra livrărilor de gaze naturale”. Comisia Comună de Control, care supervizează situaţia în regiunea separatistă, nu s-a mai întrunit de mai multe luni, din cauza unor acuzaţii ale Tiraspolului că Chişinăul şi Kievul au impus o “blocadă” asupra regiunii.
Fii primul care comentează