Image 1
Image 2

Lupta pentru propria doctrină

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Rotativa din luna mai oferă celor două partide ocazia de a-şi prezenta programul general, doctrina care face din PSD un partid de stânga, iar din PNL un partid de dreapta.
S-a declanşat o adevărată campanie electorală care cuprinde doar cele două partide. Dincolo de numele miniştrilor care nu vor mai face parte din guvernul condus de Marcel Ciolacu, fiecare partid enunţă principiile pe care le apără şi după care se conduce.
PSD, conform naturii sale are obligaţia doctrinară de a milita pentru dreptate socială, având la bază principiile egalităţii şi dreptăţii sociale. De aici până la egalitarism şi populism nu este decât un pas. Pe care PSD îl face indiferent de situaţia economică, indiferent de cine este condus.
Un lucru care îl opune unui partid ca PNL este dorinţa de a limita puterea şi influenţa marilor firme, a giganţilor economici. De aici izvorăşte măsura anunţată de liderul PSD Marcel Ciolacu de a introduce o taxă de 1% pe cifra de afaceri a firmelor mari. Tot de aici decurge şi propunerea de a creşte procentul de impozitare a dividendelor. Prin urmare, niciun patron al unei firme, mare, mijlocie sau mică, în general nu votează un partid de stânga. Cum se spune, dreapta adună, iar stânga împrăştie. Impozitarea muncii part time la nivelul salariului minim este o măsură de stânga luată de un guvern condus de un prim ministru de dreapta. Este un argment suficient de puternic pentru a ajunge la concluzia că PNL nu respectă doctrina specifică partidelor de dreapta, partidelor populare, creştin democrate.
Din dorinţa de a atrage electoratul social democrat, PNL nu a îndrăznit şi nu îndrăzneşte să treacă la reformarea instituţiilor de stat. Scăderea drastică a populaţiei ţării nu a atras după sine, aşa cum era normal, diminuarea aparatului bugetar. Cele trei guverne conduse de PNL, Orban, Cîţu şi Ciucă, nu a trecut la reformarea statului conform doctrinelor liberale, de dreapta.
În iureşul luptei pentru impunerea ideologiilor proprii, Ionuţ Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, arătându-se surprins că PSD a intrat `n campanie electorală lansează un avertisment: “Să nu-şi imagineze cineva că din 25 mai va fi o guvernare pesedistă!” Un strigăt în pustiu. Cu siguranţă Marcel Ciolacu abia aşteaptă să ajungă prim ministru pentru a susţine şi a promova o guvernare liberală. Naivitate liberală.
Maşinăria de propagandă a social democraţilor este mai performantă decât a liberalilor. Între propaganda PSD şi PNL nu există o diferenţă ca între un avion F-16 viper şi un MIG-21, dar nici departe nu sunt. Un exemplu între forţa propagandistică a unui partid de stânga şi a unuia de dreapta este masivul protest al francezilor care nu acceptă prelungirea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Emmanuel Macron, preşedinte cu orientare de dreapta, ar dori să-i oblige pe francezi să rămânâ în câmpul muncii doi ani în plus. Foarte puternice, sindicatele, evident sub influenţele doctrinelor de stânga, se opun. Un milion de francezi au ieşit în stradă.Sub presiunea străzii, în anul 2012, premierul Emil Boc s-a văzut obligat să-şi dea demisia. Dorea să impună o lege a Sănătăţii împotriva căreia s-au ridicat social-democraţii.
Nu doar stânga poate aduna oamenii în stradă. După tragedia de la “Colectiv” sub presiunea străzii şi-a dat demisia premierul Victor Ponta. A fost perioada în care s-a afirmat ca partid anti-sistem USR. Acum, nefiind la guvernare, USR nu se străduieşte să-şi popularizeze doctrina. Cum nu mai are forţa de a scoate lumea în stradă, USR pretinde că doctrina lui constă într-un melanj sintetic între liberalism şi atitudine civică. Adevărul este că alegătorii când se prezintă la vot nu se orientează după ideologii şi doctrine, ci mai degrabă se lasă conduşi de starea de spirit a momentului. AUR îşi datorează succesul unei stări de spirit. Voturile acordate acestui partid sunt sancţiuni, amenzi date partidelor mari, respectiv PNL-ului şi PSD-ului care, rând pe rând, au guvernat ţara la fel de prost şi ineficient.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with

Câteva cuvinte despre puterea presei

Presa, după apariţia reţelelor de socializare, şi-a pierdut din putere şi influenţă. Fiecare cetăţean, fiecare politician, s-a trezit peste noapte cu o fărâmă din puterea pe care o are mass media tradiţională. Îndeosebi politicienii şi-au făcut propriile site-uri pe care lansează într-o veselie ştiri false. Fake-news-urile în cea mai mare proporţie sunt lansate de instituţii, de partide, de politicieni.

Generalul se aruncă în luptă

După îndelungate ezitări, PNL își anunță candidatul la prezidențiale. Nu este o surpriză. Potrivit cutumei instituită în rândul formațiunilor politice, președintele partidului intră automat în cursa prezidențială.