19.02.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Dan Burulea, Adelin Ghiarfaş, Ovidiu Mureşan. Titlul emisiunii: Scandalul preşedinte – guvern continuă.(reluare) 01.40 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 02.40 Cultură 03.45 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 05.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Giura Ioan. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Ioan Drăgan. Titlul emisiunii: Cu ce probleme se confruntăprofesorii din judeţul Satu Mare. (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Marcel Nichita. Titlul emisiunii: Semnele îmbătrânirii pielii. 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitat: Pallai Bela. Titlul emisiunii: Viaţa Greco-catolică. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Dan Burulea, Adelin Ghiarfaş, Ovidiu Mureşan. Titlul emisiunii: Scandalul preşedinte – guvern continuă.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Giura Ioan. 14.30 Teleshopping 14.45 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Vasile Fernea. Titlul emisiunii: Acoperiţii versus descoperiţii din administraţia publică. 15.40 Zone Folclorice 16.40 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Popa Ovidiu Adrian. Titlul emisiuni: Popa Ovidiu Adrian – raport la 1.640 zile. 17.40 Panoramic sportiv, cu Ionu Blăjan, invitat: Gheorghe Popdan. Titlul emisiunii: Sportul şcolar eminescian în 2018 şi 2019. 18.30 Audienţe în direct. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar în direct 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct. 23.00 Cultură

Ludovic Orban poate avea dreptate

Scris de Dumitru Păcuraru, 29 ianuarie 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

PNL a făcut public un sondaj potrivit căruia diferenţa dintre PNL şi PSD a ajuns la trei procente. Astfel intenţiile de vot ar fi 27% PNL, 30% PSD.  În Parlamentul European fiecare partid se aliniază familiei politice din care face parte, rezultând o majoritate de dreapta sau de stânga. Acum majoritatea din PE este de dreapta.

  Nu ştim câţi parlamentari va reuşi să trimită PNL în Parlamentul European în 2019. În schimb avem datele de la alegerile din 2014.

PNL a obţinut 6 mandate, PDL 5, PSD, în alianţă cu pierdutul pe drum UNPR, 16 mandate. UDMR a obţinut 2 mandate, partidul lui Băsescu, PMP, 2 mandate, iar independentul Mircea Diaconu, dat afară din PNL, un mandat. În total României îi revin 32 de mandate, şi este posibil să crească la 33. În total, cu Marea Britanie, în PE sunt 751 de parlamentari.

Din 2014 s-au schimbat câteva lucruri. Cel mai important eveniment a fost fuziunea celor doi foşti mari adversari, PNL şi PDL. După alegerile din 2014 PNL făcea parte din grupul ALDE, iar PDL din PPE. După fuziunea celor două partide câţiva parlamentari au trecut la partidul lui Tăriceanu, iar cei rămaşi la PNL au aderat la grupul Partidului Popular European.

În 2019 se intră în alegeri în altă formaţie. A apărut USR şi PLUS, iar PDL a dispărut. ALDE România este pe cale de a fi exclus din ALDE European pentru ca locul lui să fie luat de partidul din care face parte Dacian Cioloş.

Relaţionat la 2014, sondajul prezentat de Ludovic Orban este unul foarte optimist. PNL poate obţine 27% din voturi la alegerile din luna mai, dar se pune problema în detrimentul cui?

În primul rând, la nivel declarativ, PNL îşi propune să ia din voturile PSD. În realitate o parte din votanţii PNL vor fi tentaţi să voteze USR-PLUS. Există o falie care desparte electoratul de dreapta de electoratul de stânga. Votul pentru PE este cel mai politic posibil. Cei mai mulţi alegători votează o abstracţie. Se uită la ce fac partidele în ţară nu la ce fac sau ar putea face ele la Bruxelles. Din această cauză gradul de absenteism este cel mai mare la alegerile europene. Câştigă mai multe mandate partidele care au un electorat captiv, care au structuri teritoriale în toate judeţele.

Pe acest lucru se pot baza doar câteva partide: PSD, PNL, UDMR, ALDE. Pentru USR, ca şi pentru PLUS, asta este o mare problemă. Mizează pe reţelele de socializare, dar utilizatorii reţelelor nu se prea prezintă la urne.

Nici PMP nu se poate lăuda cu structuri teritoriale puternice. Victor Ponta cunoaşte rolul acestor structuri de la nivel local şi munceşte pentru constituirea lor.

Date fiind aceste avantaje pentru unele partide şi dezavantaje pentru altele, este foarte posibil ca PNL să aibă un procent de 27% în intenţiile de vot.

Discutabilă este însă diferenţa de doar trei puncte faţă de PSD.

Strategia generală adoptată de PNL în lupta cu PSD implică o serie de tactici mai greu de depistat în tărăboiul de zi cu zi de pe scena politică. Rezultatul este radicalizarea taberelor. PSD devine şi mai de stânga, iar opoziţia şi mai radical de dreapta. Ca şi concepţie, un partid de dreapta aflat la putere poate fi învins de un partid de stânga care se radicalizează. Este şi cazul democraţilor americani în lupta lor cu preşedintele Trump.

PNL a luat-o însă în direcţii nu foarte clare. Nu se radicalizează în probleme de economie, ci doar pe justiţie, stat de drept. Asta derutează mediul de afaceri, aşadar însăşi coloana vertebrală a bazinului electoral de dreapta.

Abonează-te acum Online!