Image 1
Image 2

Liniştea dintre furtuni

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

    În timp ce comisia juridică a dat aviz favorabil pentru rediscutarea Codului Fiscal, comisia economică a dat aviz negativ. Dacă ar fi fost invers, întreaga dezbatere publică din această vară ar fi avut un sens. S-ar fi văzut că economiştii au înţeles că s-a exagerat cu relaxarea şi că trebuie să se adopte un cod care să ţină seama de realitatea economiei româneşti. Din contră, comisia juridică ar fi trebuit să ţină seama de faptul că preşedintele nu a specificat cu ce anume nu este de acord şi să dea un aviz negativ.

Situaţia aparent paradoxală are o explicaţie. În comisia economică majoritatea este deţinută de  reprezentanţi ai coaliţiei de guvernare, în timp ce în comisia juridică se pare că opoziţia a avut majoritatea. Or fi lipsit nişte parlamentari din arcul guvernamental, care nu şi-au stricat vacanţa pentru un lucru atât de neînsemnat.
Două zile la rând, unul după altul, doi politicieni au atras atenţia că nu există un acord pe Codul Fiscal. Întrunirea planificată de Gabriel Oprea nu şi-a atins scopul. PSD şi ALDE au lipsit. Primul care cobora PNL-ul cu picioarele pe pământ era Ludovic Orban. I-a dat dreptate şi Liviu Dragnea. Într-adevăr, nu există un acord al tuturor partidelor. Fără PSD şi ALDE nu se întruneşte majoritatea pentru votarea unor modificări cerute de opoziţie la îndemnul preşedintelui Iohannis şi al BNR.
Adepţi ai tezei prudenţialităţii, după semnalele trase de Mugur Isărescu, liberalii pendulează între relaxarea pe care au votat-o alături de PSD şi prudenţialitate. PNL a înţeles destul de târziu că a căzut într-o capcană. Codul Fiscal în varianta guvernului este atractiv, dar guvernul care va urma va trebui să plătească găurile negre din buget. PSD merge pe politica terenului pârjolit. Un eventual guvern PNL, moştenind o vistierie goală, ori va majora taxele şi impozitele, ori va trebui să plece sub presiunea opiniei publice.
Victor Ponta, aşa cum spunea ieri, şi-a făcut datoria oferind un Cod Fiscal. Declaraţia venea după ce s-a amânat sesiunea extraordinară a Parlamentului. Are dreptate. La fel au dreptate şi Liviu Dragnea şi Alina Gorghiu. Ambii au ajuns la concluzia că trebuie rediscutat. Oricâte calcule politico-electorale şi-ar fi făcut PSD-ul este clar că trebuie să se facă o corelaţie tehnică între cheltuieli şi venituri. Calculele probabil vor fi refăcute din moment ce preşedintele Liviu Dragnea a ajuns la concluzia că trebuie să stea la masă cu liderii PNL.
Joi, după cât se pare, va avea loc o discuţie. Preşedintele interimar al PSD îşi impune punctul de vedere. Întâlnirea se face peste capul lui Victor Ponta. Premierul pare să fi rămas singur. Călin Popescu Tăriceanu  în prima fază nu dorea nicio discuţie. Ieri şi ALDE a ajuns la concluzia că trebuie reanalizate cifrele pentru a se cădea de acord asupra unui Cod Fiscal echilibrat.
Încet, încet lumea începe să-i dea dreptate preşedintelui. Codul în forma prezentată de guvern şi votat de parlament nu avea o bază reală. Retrimiterea în parlament va limpezi anumite lucruri. Putem bănui că PSD nu va renunţa în întregime la pasajele populiste. PNL nu va avea curajul să se opună propunând prelungirea perioadei de austeritate.
Dar discuţiile pe Codul Fiscal par deja depăşite.  Se anunţă o nouă furtună. Este vorba despre cererile în lanţ de majorare a salariilor. Cum se va descurca Victor Ponta,  rămâne de văzut. Cu sindicatele nu-i de glumă.

Dacă partidele mici ar fi mari şi partidele mari ar fi mici

Să începem cu consecinţele reformei fiscale Ciolacu-Boloş: dacă se dă greş cu setul de măsuri propuse, PSD şi PNL se pot pregăti să facă saltul înapoi de la categoria super-greilor, de partide mari, la categoria cocoş, de partide mici. După primele măsuri prezentate “reaşezarea poverii fiscale pe criterii echitabile” pare să fie doar un slogan.

Multe alegeri în 2024, puține schimbări

Însumând 4,2 miliarde de oameni în peste 70 de țări vor avea loc alegeri în anul 2024. În principiu orice rând de alegeri poate însemna o nouă orientare. Nu și în realitate.