00.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu,invitat:Călin Durla.Titlul emisiunii:De ce începe bacalaureatul în februarie? (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Adrian Albu, Lorand Turos, Horia Adrian Ungur. Titlul emisiunii: Cum se poziţioneză partidele în scandalul din jurul DNA . (reluare) 2.40 Stand up comedy- Dan Badea 04.00 Sport-meci de fotbal 06.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Bogdan Popa. Titlul emisiunii: Prevenţia cardiovasculară. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan. 08.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko,invitat:Mark-Nagy Janos.Titlul emisiunii:Miért jőnnek hamarabb a gólyák? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 09.30 Spiriduş Ghiduş 10.20 Religie, cu Eva Laczko, invitaţi: Istvanfi Szilard, Racz Ervin, Pallai Bela. Titlul emisiunii: Miert van szuksegunk a bojtre? 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Adrian Albu, Lorand Turos, Horia Adrian Ungur. Titlul emisiunii: Cum se poziţioneză partidele în scandalul din jurul DNA . (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, invitat: Adrian Marc. Titlul emisiuni: Adrian Marc –rapor la 3840 de zile . 14.40 Teleshopping 15.00 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitaţi: Ovidiu Pop, Marius Horsia, Marina Necşe. Titlul emisiunii: Organizaţii de tineret la CNME. 16.00 Zone foclorice, cu Ioana Vladimirescu,invitat: Formaţia Original. 17.00 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat: Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Crimă sau dispariţie. 18.00 Iată omul, Iuliu Ilueş. 19.00 Teatru 20.00 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Dan Negrea. Titlul emisiunii: Dan Negrea-legumicultor pasionat şi de succes. 18.02.2018 20.50 Panoramic sportiv, cu Ionut Blăjan ,invitat:Cătălin Ardelean.Titlul emisiunii:Planurile şahului sătmărean in anul 2018. 21.30 Cultură-George Vulturescu. 22.30 Festival de teatru. 00.00 Standup comedy 00.45 Sport-meci de fotbal 02.30 O partidă de pescuit 03.25 Portret de artist- Nicolae Sabău 05.20 Ne cheamă natura, cu Ioana Zaharia. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 07.00 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu. Titlul emisiunii: Cum înţelegem plânsul? 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan. 08.00 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Rodica Maxi. Titlul emisiunii:Cânepa românească nu este drog. 09.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 10.50 Spiriduş Ghiduş 11.15 Teleshopping 11.30 Religie, cu Eva Laczko , invitaţi: Laurenţiu Costin, Cristian Peteri. Titlul emisiunii: Postul mare: abnegaţie sau bucuria sufletului? 12.20 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc,invitat:Elisabeta Bekessy.Titlul emisiunii:Situl Someşul inferior aduce oportunităţi iniţiativelor de mediu. 13.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Daniel Buda. Titlul emisiuni: Daniel Buda –rapor la 1.380 de zile . 14.00 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitaţi: Ovidiu Pop, Marius Horsia, Marina Necşe. Titlul emisiunii: Organizaţii de tineret la CNME. 15.00 Teleshopping 15.15 Zone foclorice, cu Ioana Vladimirescu,invitat:Nicolae Mureşan. 16.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Iulian Pfau Sălăgeanu. Titlul emisiunii: Tinerii şi locul de muncă. 17.30 Panoramic sportiv, cu Ionut Blăjan,invitat:Cătălin Ardelean.Titlul emisiunii:Planurile şahului sătmărean in anul 2018. 18.00 Cultură-portret de artist-Leontina Dorca. 18.45 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Cristian Jugreştean. Titlul emisiunii: Tăieri de vie. 20.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Daniel Buda. Titlul emisiuni: Daniel Buda –rapor la 1.380 de zile . 21.00 Nocturnă-Dr Virgil Enătescu. 22.00 Teatru 23.30 Stand up 19.02.2018 01.00 Ne cheamă natura, cu Ioana Zaharia. 02.00 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Crimă sau dispariţie? 03.00 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitaţi: Ovidiu Pop, Marius Horsia, Marina Necşe. Titlul emisiunii: Organizaţii de tineret la CNME. 04.00 Sport-meci de fotbal 05.00 Religie, cu Eva Laczko , invitaţi: Laurenţiu Costin, Cristian Peteri. Titlul emisiunii: Postul mare: abnegaţie sau bucuria sufletului? 06.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă. Titlul emisiunii: Pune inima in mişcare. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 07.00 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Călin Secan. Titlul emisiunii: Părintele, sprijin pentru copil în perioada examenelor. 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Barta Zoltan. 08.00 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş-Oile lui Boiciuc Vasile. 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Elisabeta Princzinger. 09.30 Spiriduş Ghiduş 11.10 Teleshopping 11.20 Religie, cu Eva Laczko, invitaţi: Istvanfi Szilard, Racz Ervin, Pallai Bela. Titlul emisiunii: Miert van szuksegunk a bojtre? 12.30 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc,invitat:Elisabeta Bekessy.Titlul emisiunii:Situl Someşul inferior aduce oportunităţi iniţiativelor de mediu. 13.00 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Daniel Buda. Titlul emisiuni: Daniel Buda –rapor la 1.380 de zile . 14.00 Teleshopping 14.20 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat:Bekes Arnold. 16.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Sidonia Săţea. Titlul emisiunii: Hemeopatia pe înţelesul tuturor. 16.20 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Olimpiu Micle. 17.50 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitaţi: Ovidiu Pop, Marius Horsia, Marina Necşe. Titlul emisiunii: Organizaţii de tineret la CNME. 18.30 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Panoramic Sportiv 22.30 Cultură. 23.30 Ştiri

Limba română este mai uşor de învăţat decât germana pentru vorbitorii de engleză

Scris de Vasile Andreica, 03 decembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Limba română este mai uşor de învăţat decât germana pentru vorbitorii de engleză. De asemenea, aceste persoane învaţă mai repede să se exprime în limba rusă decât în ungară, potrivit specialiştilor de la Foreign Service Institute (FSI) din Statele Unite, care au alcătuit cu această ocazie o hartă a ţărilor europene în funcţie de durata de care vorbitorii de engleză au nevoie pentru a învăţa o limbă străină, informează bigthink.com.

Foreign Service Institute (FSI), aflat în Arlington, un oraş din statul Virginia, reprezintă principalul furnizor pentru guvernul Statelor Unite de cursuri de pregătire în domeniul afacerilor externe, oferind oficialilor americani şi cursuri de limbi străine.

FSI, principala organizaţie furnizoare pentru Departamentul de Stat american a unor astfel de cursuri, este locul în care diplomaţii studiază limbile de care vor avea nevoie atunci când vor fi distribuiţi în diverse posturi în cadrul ambasadelor. Institutul mizează pe o abordare foarte practică în domeniul predării cursurilor de limbi străine, grupându-le în cinci categorii, în funcţie doar de durata de învăţare a acestora.

Harta întocmită de experţii de la FSI analizează dificultatea limbilor europene. Institutul oferă cursuri doar pentru acele limbi care sunt necesare în domeniul diplomatic. Acesta este motivul pentru care pe hartă apar şi câteva mici zone haşurate în gri.

Astfel, la sediul FSI din Arlington nu există cursuri de bască (zona de la graniţa franco-spaniolă), bretonă (în vestul Franţei), galeză (vestul Marii Britanii), scoţiană şi irlandeză. În ţările în care sunt vorbite aceste limbi minoritare, diplomaţii americani se vor exprima în spaniolă, franceză respectiv engleză.

Engleza este o limbă de „categorie 0” (culoarea roz pe hartă), fapt ce înseamnă că americanii trebuie să se exprime fluent atunci când o vorbesc. Engleza este limba oficială în Irlanda şi Marea Britanie, dar şi în Malta (deşi este colorată în gri pe hartă, întrucât această ţară are ca limbă oficială şi malteza, ce are la bază araba siciliană, şi este singura limbă semitică ce deţine statut oficial în Uniunea Europeană).

Limbile din „categoria I” (colorate în roşu pe hartă) sunt cele mai uşoare pentru vorbitorii de engleză, care ar trebui să poată să le înveţe şi să le vorbească fluent în aproximativ 24 de săptămâni (mai puţin de jumătate de an în cadrul unor cursuri intensive).

În această categorie sunt incluse atât limbile germanice (olandeză, daneză, norvegiană, suedeză), cât şi cele romanice (franceză, spaniolă, portugheză, italiană, română). Acest lucru poate să pară bizar, întrucât engleza este mai apropiată de primul grup decât de al doilea.

Totuşi, istoria specială a englezei contează foarte mult, întrucât această limbă este puternic influenţată de franceză (şi latină), în special în privinţa vocabularului. Potrivit unui studiu recent, numărul de cuvinte latine şi franţuzeşti din engleză este mai mare decât cel al cuvintelor de origine germanică (29% respectiv 26%).

Germana, pe de altă parte, împarte multe cuvinte din vocabularul ei de bază cu engleza, dar, potrivit FSI, este o limbă de „categoria II” (haşurată în portocaliu pe hartă) — ceea ce înseamnă că un vorbitor de engleză are nevoie de 30 de săptămâni de cursuri intensive pentru a putea să stăpânească fluent scrisul şi vorbitul în această limbă.

Această descoperire pare să infirme însă experienţele lingvistice ale lui Mark Twain, care a scris următorul text: „Studiile mele filologice m-au făcut să ajung la concluzia că o persoană talentată va învăţa engleza (scrierea de bază şi pronunţia) în 30 de ore, franceza în 30 de zile şi germana în 30 de ani. Pare evident că cea din urmă trebuie să fie simplificată şi reparată. Dacă va rămâne aşa cum este, va fi pusă cu blândeţe în rândul limbilor moarte, pentru că doar morţii dispun de atât de mult timp pentru a o învăţa”.

Aşadar, de ce este germana mai dificilă decât olandeza — care este deja o limbă înrudită direct cu germana — sau chiar decât româna, care provine dintr-o cu totul altă familie de limbi?

Pentru că, în pofida dimensiunii extinse a înrudirii vocabularului german cu cel englez, gramatica germană este mult mai complexă decât cea olandeză şi română — şi chiar decât însăşi gramatica engleză.

De exemplu, substantivele germane au trei genuri — masculin, feminin şi neutru. Împărţirea lor nu este întotdeauna logică. „Der Mann” este masculin şi „die Frau” este feminin, însă „das Madchen” („fată) este de genul netru. Şi, la fel ca latina, germana are mai multe cazuri — „des Mannes” („al bărbatului” — Genitiv), „zu der Frau” („femeii” — Dativ) etc. FSI notează şi alte dificultăţi majore ale gramaticii germane: conjugarea verbelor, ordinea cuvintelor şi prefixele detaşabile.

Totuşi, germana este mult mai uşoară în comparaţie cu limbile europene din „categoria IV” (colorate în verde) — în principal, toate limbile slavice (rusă, belarusă, ucraineană, poloneză, cehă, slovacă, slovenă, croată, bosniacă, sârbă, macedoneană, bulgară), două dintre cele trei limbi baltice (lituaniană şi letonă), dar şi greacă, albaneză, turcă şi islandeză.

Ultimele patru sunt complet ininteligibile între ele, la fel cum sunt limbile baltice şi familiile de limbi slavice în raport cu toate celelalte, însă împărtăşesc acelaşi nivel de dificultate.

Potrivit FSI, vorbitorii de engleză au nevoie de aproximativ 10 luni (44 de săptămâni) de cursuri intensive pentru a învăţa oricare dintre aceste limbi.

Se poate însă şi mai rău de atât. Dacă sunteţi un diplomat american staţionat în Ungaria, Finlanda sau Estonia, va trebui să vă descurcaţi cu asteriscul plasat în spatele limbilor din „categoria IV *”. El marchează faptul că aceste limbi nu sunt chiar din „categoria IV”, dar sunt totuşi mai dificil de învăţat decât, de exemplu, islandeza şi greaca. Vorbitorii de engleză vor avea nevoie de aproape un an de cursuri intensive pentru a învăţa finlandeza, estona şi ungara.

Nu există limbi de „categoria V” în Europa, însă zonele colorate în albastru pe hartă indică locurile în care acestea sunt vorbite: araba este vorbită, de exemplu, în Maroc, Algeria şi Tunisia, în partea de sud a hărţii. O bună învăţare a limbii arabe necesită cel puţin 88 de săptămâni de cursuri zilnice.

De ce este însă araba mai greu de învăţat decât turca? Niciuna dintre ele nu este înrudită cu engleza. Turca are totuşi o ortografie mai uşoară (în alfabet latin, spre deosebire de arabă), un sistem al cazurilor substantivelor mai puţin complicat şi declinări extrem de regulate ale verbelor — toţi aceşti factori se diferenţiază de cei din limba arabă.

Nu există limbi de „categoria III” în Europa, însă sistemul creat de FSI nu se opreşte la graniţele Europei.

—Singura altă limbă de „categoria I” din afara Europei este afrikaans, o limbă derivată din olandeză şi care este vorbită în sudul Africii.

— Germana este singura limbă de „categoria II” din sistemul creat de FSI. Indoneziana, malaysiana şi swahili sunt celelalte trei limbi din „categoria III”.

—Ebraica, hindi şi birmaneza sunt câteva exemple de limbi non-europene din „categoria IV”. Mongola, thailandeza şi vietnameza sunt limbi de categoria „IV *”.

—Singurele alte limbi din „categoria V” în afară de arabă sunt cantoneza, mandarina, coreeana şi japoneza (ultima dintre ele fiind deţinătoare a unui asterisc, care îi sporeşte gradul de dificultate).

Ţinând cont de aceste eforturi, de ce ar dori un vorbitor de engleză — chiar şi un diplomat — să înveţe o limbă străină? Nu vorbeşte deja toată lumea engleza în zilele noastre?

Într-adevăr, engleza este destul de răspândită în lume, însă nu peste tot. Vorbirea în limba locală — sau măcar o exprimare decentă într-o limbă locală — aduce bunăvoinţa localnicilor şi poate să deschidă anumite uşi care, altfel, ar rămâne închise.

Un alt motiv este faptul că vorbitorii doar de engleză ar putea fi dezavantajaţi chiar şi atunci când toţi ceilalţi participanţi la o reuniune vorbesc engleza. Potrivit unui articol publicat recent de BBC, vorbitorii nativi de engleză sunt cei mai slabi comunicatori din lume. Fiind monolingvi, ei sunt mai puţin înzestraţi cu capacitatea de a detecta subtilităţile şi variaţiile unei limbi decât vorbitorii non-nativi de engleză.

Acei vorbitori non-nativi vor fi mai puţin fluenţi în argou, jocuri de cuvinte şi referinţe culturale specifice, pe care le vor evita mai des decât anglofonii monolingvi. De fapt, ei sunt mai buni în utilizarea englezei ca „lingua franca” decât vorbitorii nativi de engleză.

De asemenea, învăţarea unor limbi străine reprezintă un bun exerciţiu pentru creier şi oferă cursanţilor posibilitatea de a cunoaşte alte culturi. Există şi un proverb pe această temă: „Cât de multe limbi vorbeşti, de atâtea ori eşti om”.

Citatul original, provenind din latină, este acesta: „Quot linguas calles, tot homines vales”. Citatul a fost atribuit împăratului Charles V (1500-1558), care a rămas celebru în istorie şi pentru următoarea frază: „Vorbesc în latină cu Dumnezeu, în italiană cu femeile, în franceză cu bărbaţii şi în germană cu calul meu”.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.