Image 1
Image 2
Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

       Printre publicațiile ce se vindeau ca pâinea caldă în zeci de mii de exemplare se găsea și “Solstițiu”. Dacă fostele organe ale organizațiilor PCR s-au transformat peste noapte în “organe ale FSN”, iar mai târziu în ziare independente, Solstițiu era o apariție cu totul nouă în peisajul haotic al vremii. La sărbătorirea unui an de existență, în ianuarie 1991, șeful SRI de atunci scria că “este o publicație axată pe putere”.

Într-adevăr, încă de la primul număr s-a plasat în opoziție față de FSN, față de cuplul Iliescu-Roman. Redacția nu era formată din ziariști propriu-ziși, ci din scriitori. Nae Antonescu, Ilie Sălceanu, Ioan Nistor, Paul Hărăguș, Bogdan Ciurică, Cornel Munteanu, Ion Baias, Emil Matei, Dorin Sălăjan, Alexandru Pintescu, Corneliu Balla, precum și alți colaboratori dădeau un nou chip libertății de expresie.
Când “spațiul tipografic” a permis, săptămânalul “Solstițiu” se transforma în Informația Zilei. Cu apariție zilnică, inclusiv  în ziua de luni, Informația Zilei a schimbat fața presei scrise din Satu Mare. Noua publicație apărea în colaborare cu Evenimentul Zilei. Din conducere făceau parte Ion Cristoiu, Marcela Feraru și Dan Andronic, azi director general Evenimentul Zilei. Grupul scriitorilor deja consacrați avea să fie completat cu  Mihail Fodor, Ion Vădan, Vasile Savinescu, Ioan Gavrilaș, Adrian Țineghe, George Vulturescu, Ioan Boloș, Al. Zotta, Lucian Cucuiet, Livia Mărcan, Radu Ulmeanu, Alin Pop, Gheorghe Toduț, Viorel Vladimirescu,  Vasile Savinescu, Vasile Nechita, Ioan Anițaș, Ion Bala, Gheorghe Crețu, Dorin Prunilă, Iosif Țiproc și mulți alții. Amestecând viii și morții, în 25 de ani au scris în paginile celor două publicații sute de jurnaliști și scriitori.
Fiecare jurnalist își poate exprima opinia cât îi permite talentul și caracterul, dar nu se poate afirma că în toată această perioadă în România a fost cu adevărat asigurată libertatea de expresie, la nivel țărilor occidentale.  Statul, prin oameni și instituții, au obstrucționat prin cele mai diverse și josnice mijloace libertatea presei. Există și azi o cenzură de natură economică. Asupra gazetarilor se fac presiuni dintre cele mai perverse de către mai-marii zilei.
Dacă nu s-ar fi întâmplat nenorocirea din Franța, în mod sigur nu am aborda nici acum subiectul legat de situația presei. Moartea celor zece ziariști de la Charlie Hebdo, ar trebui să readucă în discuție statutul ziaristului, situația instituțiilor de presă. Exact în urmă cu 25 de ani existau în Satu Mare cele trei publicații care există și azi. O puzderie de publicații au încercat să-și croiască drum spre cititori, dar au sucombat, ceea ce nu este în regulă. Cetățenii au dreptul să aleagă. Este vital pentru democrație să existe o diversitate de opinii. Când numărul de publicații este redus este important ca în interiorul aceleiași publicații să-și găsească locul toate punctele de vedere.
O presă adevărat independentă este o oglindă a pluripartidismului. Din păcate, politicul a invadat piața presei, iar instituțiile statului nu fac nimic pentru revenirea la normalitate. Deși masacrată, libertatea de expresie refuză să dispară cu desăvârșire. Ea se reinventează după fiecare lovitură.

Sigla Informatia Zilei

Retrospective 2022

Asculta acest articol Eşecul Schengen a tăiat cheful comentatorilor, observatorilor fenomenului politic, economic, social de a mai face obişnuitele retrospective

Cel mai prost baron local

De unde până mai ieri, adică până la fatidica partidă de pescuit din judeţul Vaslui, Dumitru Buzatu trecea drept unul dintre cei mai isteţi preşedinţi de organizaţii judeţene PSD, dintr-un foc a devenit cel mai prost baron local din România.