Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Călin Durla, titlul emisiunii: România se află pe locul 3 în Europa la abandonul şcolar (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Sergiu Băbăşan, Ioan Sas, Dan Burulea, titlul emisiunii: Ce şanse are moţiunea PNL? (reluare) 02.33 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Adrian Albu raport la 4.860 de zile 03.42 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 04.46 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Ferencz Levente, titlul emisiunii: Cerbii lopătari din Supur, atracţie pentru turişti 05.53 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi Lia Deliu, Constantin Demian, titlul emisiunii: Asistenţii medicali şi provocările din sănătatea românească 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Nicolate Balea 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Călin Durla, titlul emisiunii: România se află pe locul 3 în Europa la abandonul şcolar (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 09.36 Sport, meci de fotbal, FC Olimpia-Dacia Brăila 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Sergiu Băbăşan, Ioan Sas, Dan Burulea, titlul emisiunii: Ce şanse are moţiunea PNL? (reluare) 13.00 Ştiri 13.36 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Vlaicu Popescu, titlul emisiunii: Meserii moderne în învăţământul postliceal al Colegiului Tehnic Unio Traian Vuia 14.30 Teleshopping 14.48 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitat Elisabeta Bekessy, titlul emisiunii: Cetăţenii chemaţi să se implice în săptămâna mobilităţii europene 15.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat Laurenţiu Costin, titlul emisiunii: Rostul postului în respectarea poruncilor dumnezeieşti 16.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Ferencz Levente, titlul emisiunii: Cerbii lopătari din Supur, atracţie pentru turişti 17.40 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi Cristian Popa, Răzvan Nintaş, titlul emisiunii: Doi antrenori de fotbal în judeţ cu licenţa A 18.30 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Marcel Nichita, titlul emisiunii: Ritualuri pentru îngrijirea tenului iarna 22.30 Concert In Memoriam Tavi Bud 23.30 Ştiri

Legea salarizării unitare a intrat în vigoare de la 1 iulie

Scris de Mioara Maxim, 01 iulie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Legea salarizării unitare a intrat, sâmbătă, în vigoare după ce a fost promulgată miercuri de preşedintele României, Klaus Iohannis. Şeful statului a atrasatenţia „că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern şi Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii.

 

Primele creşteri efective ar fi la începutul anului viitor
Legea salarizării prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56%, într-un buget de 32 de miliared de lei până în 2020 şi 43 de miliarde până în 2022, potrivit ministrului Muncii.
Primele creşteri efective ar fi la începutul anului viitor, când bugetarii ar primi cu toţii o majorare de 25% faţă de nivelul indemnizaţiilor din decembrie 2017. Prin excepţie, salariile de bază ale medicilor şi asistenţilor medicali ar creşte de la 1 martie 2018 la nivelul stabilit pentru 2022, adică la nivelul maxim, iar cele din învăţământ s-ar majora cu 20% faţă de nivelul acordat pentru februarie 2018 (iniţial, procentul era creştere era de 50% faţă de nivelul lunii decembrie a acestui an)

În învăţământul preuniversitar, un profesor debutant de studii superioare de lungă durată ar primi până în 2022 un salariu de 4.098 de lei, iar unul cu grad didactic I ar primi până la 5.517 lei, dacă are peste 25 de ani vechime în muncă. Un învăţător cu studii de nivel liceal ar primi 4.098 de lei pentru şapte ani de vechime în muncă, iar unul cu peste 25 de ani vechime ar primi 4.372 de lei.

Până în anul 2022, la nivelul învăţământului universitar, un decan de facultate va avea un salariu de bază de 13.705 lei pentru gradul I şi 16.232 de lei pentru gradul II. Un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime în educaţie ar primi 10.880 de lei. De asemenea, salariul unui cercetător ştiinţific ar putea ajunge până la 7.546 de lei.

Cei care lucrează lunar în toate cele trei ture, dar şi cei care lucrează în sistemul de două ture (12 cu 24 de ore) vor putea primi, în locul sporului de noapte, unul de 15% din salariul de bază pentru orele lucrate în cele trei/ două ture. De asemenea, cei care lucrează sâmbăta, duminica ori în timpul zilelor libere legale vor primi un spor de 100%.

Majorări de salariu sunt propuse şi pentru efectuarea gărzilor. Spre exemplu, în proiect se prevede un spor de până la 75% din tariful orar al salariului de bază, pentru gărzile efectuate în zilele lucrătoare, iar pentru cele din zilele libere şi din cele de repaus săptămânal se prevede un spor de până la 100%.

Proiectul mai prevede şi alte categorii de sporuri, spre exemplu pentru cei care lucrează în condiţii deosebit de periculoase (spor de 45-85%), pentru cei care lucrează în condiţii grele de muncă (până la 15%), pentru cei care lucrează în condiţii de stres (până la 15%), precum şi pentru cei care lucrează în unităţile de asistenţă socială (de pildă, sporuri de până la 75% pentru condiţii deosebit de periculoase).

De pildă, un manager de spital cu peste 400 de paturi va avea până în 2022 un salariu de bază de 14.975 de lei pentru gradul II şi 14.257 pentru gradul I. Un medic primar ar avea un salariu de bază de 12.500 de lei până în 2022, iar un medic rezident de anul I ar primi 5.700 de lei. Tot până atunci, o soră medicală debutantă dintr-un spital ar primi 3.610 lei.

Personalul militar, poliţiştii, funcţionarii cu statut special din administraţia penitenciarelor, dar şi personalul civil care lucrează în condiţii de pericol vor putea primi prime pentru condiţii periculoase de muncă, în funcţie de gradul concret pe periculozitate: spre exemplu, pentru locurile de muncă deosebit de periculoase se prevăd creşteri salariale între 37-50%.

Sporurile în funcţie de condiţiile periculoase de muncă se regăsesc în proiect la nivelul de 15%, iar pentru munca cu grad ridicat de risc se prevede o compensaţie de până la 30% la salariul de bază.

Potrivit avocatnet.ro, proiectul mai prevede prime şi compensaţii şi pentru personalul aeronautic din aviaţia militară, precum şi pentru cel de pe ambarcaţiunile navale.
Salarii mai mari pentru preoţi şi deţinătorii de doctorate
O creştere uriaşă este prevăzută în proiect pentru mai marii bisericilor, respectiv de 65% din indemnizaţiile stabilite potrivit legii pentru funcţiile de demnitate publică (este vorba de personalul din conducerea cultelor religioase asimilat celui încadrat pe funcţii de demnitate publică). De asemenea, pentru cei care lucrează în bisericile cu venituri reduse se va putea acorda un sprijin de 80% din salariile de bază.

Cei care deţin titlul ştiinţific de doctor şi care lucrează efectiv în domeniul pentru care deţin titlul vor putea primi o indemnizaţie lunară de 50% din nivelul salariului minim (la acest moment, salariul minim e de 1.450 de lei, ceea ce înseamnă că indemnizaţia ar fi de 725 de lei lunar).

Un preot cu gradul I ar avea un salariu de 4.000 de lei până în 2022, iar un preot debutant ar primi 3.550 de lei.

Proiectul prevede însă că cei care fac ore suplimentare vor putea primi, în principiu, dreptul la ore libere plătite în următoarele 60 de zile, iar dacă acest lucru nu va fi posibil, atunci vor fi recompensaţi în luna următoare cu un spor de 75% din salariul de bază/ indemnizaţie/ soldă etc.

De asemenea, cei care lucrează în zilele de sărbătoare legală, sâmbăta ori duminica sau în orice alte zile în care, potrivit legii, nu se lucrează, vor avea dreptul la compensarea acestei munci cu ore libere plătite în următoarele 60 de zile. În subsidiar, ei vor putea primi un spor de 100% în decursul lunii următoare, dacă orele libere nu se pot oferi în termenul stabilit.
Noua lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public
„Legea este în conformitate cu programul de guvernare aprobat de Parlamentul României şi prevede o creştere etapizată a salariilor bugetarilor cu 56 la sută, pe o anvelopă bugetară de 32 de miliarde de lei până în 2020 şi de 43 de miliarde de lei până în 2022. La baza piramidei salariale, creşterile sunt de peste 100 la sută, ajungând şi la 300 la sută, cum este cazul în apărare, dar scad în vârf, acolo unde unele salarii erau atât de mari încât disproporţia nu putea fi corectată nici măcar la nivelul anului 2022”, declara Lia Olguţa Vasilescu, la momentul adoptării legii.

La momentul promulgării, Administraţia Prezidenţială a transmis că preşedintele „susţine necesitatea de creştere a veniturilor salariale, în mod sustenabil, pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al românilor. Este evident faptul că România are nevoie de un cadru legislativ care să introducă ordine în sistemul public de salarizare, astfel încât să fie eliminate inechităţile şi disfuncţionalităţile salariale. În acelaşi timp, Preşedintele României susţine necesitatea unei creşteri sustenabile a salarizării în sectorul bugetar, care să asigure motivaţiile adecvate şi performanţele necesare din partea tuturor beneficiarilor”.
Şeful statului a amintit că legea este un proiect asumat, la nivel guvernamental şi parlamentar, de către PSD, ca parte esenţială a programului de guvernare.

Iohannis a atras însă atenţia „că aspectele problematice ale legii se impun a fi corectate de Guvern şi Parlament de-a lungul perioadei de aplicare a legii. Coaliţia aflată la guvernare are obligaţia să se asigure că legea salarizării va produce rezultate conform promisiunilor făcute, fără a genera dezechilibre în economie şi implicaţii negative asupra bugetului public. În acest sens, aplicarea legii trebuie corelată cu angajamentele României din Pactul de Stabilitate şi Creştere, în vederea păstrării deficitului bugetar sub pragul de 3% din PIB”.

„Această lege ar trebui să rezolve problemele salariale existente în sectorul public, fără să creeze altele. Orice ajustări ulterioare, menite să asigure spaţiul bugetar destinat salarizării, trebuie să fie făcute în mod transparent, credibil şi responsabil, fără a fi afectate alte sectoare importante pentru dezvoltarea economiei, respectiv investiţiile şi proiectele de infrastructură asumate la nivel guvernamental’, consideră preşedintele Iohannis.

Abonează-te acum Online!
Baby Trend
  1. Attila a spus: 01 iulie 2017, ora 16:59

    Ştie cineva dacă se vorbeşte dr brut sau net ? Dacă sumele sunt nete va fi praf în sistemul privat,sistem care nu creste salariile decât sub sancţiunea legii , adică dacă se va majora minimul pe economie tot cei necalificaţi vor beneficia de majorare iar cei care în prezent au 3-4000 lei pot aştepta până sa se mărească ceva !

Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.