Image 1
Image 2

Primarii pot să majoreze cu 500% impozitele pe terenurile nelucrate

Primarii Vasile Adrian Toma din Batarci și Ioan Bartok Gurzău, din Beltiug
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Primarii Vasile Adrian Toma din Batarci şi Ioan Bartok Gurzău, din Beltiug
Primarii Vasile Adrian Toma din Batarci şi Ioan Bartok Gurzău, din Beltiug

Adesea, în oraşe se pot citi inscripţii care de care mai bizare: “Atenţie, cade tencuiala”, “Atenţie, cad ţigle”, “Ocoliţi” şi câte altele. Nu de puţine ori au fost situaţii şi în Satu Mare, ca persoane aflate pe trotuar să fie accidentate, ca urmare a stării avansate de degradare a unor imobile. Chiar zilele trecute, un cititor al ziarului nostru semnala faptul că de pe Magazinul Someşul din Satu Mare, a căzut o bucată mare de tencuială.

Dacă la sate aceste aspecte sunt mai rar întâlnite, sunt situaţii în care casele sunt părăsite din diverse motive. Proprietarii acestor imobile au decedat, urmaşii lor sunt la muncă în străinătate, iar buruienile ajung să fie la concurenţă cu înălţimile gardurilor.

În dorinţa de a pune lucrurile la punct, a şterge aceste “pete” negre, Codul fiscal prevede sancţiuni pentru cei care nu-şi îngrijesc proprietăţile, indiferent că ar fi vorba despre case şi terenuri în intravilan, sau terenuri din extravilan.

Autorităţile publice locale, în principal consiliile locale sunt obligate să inventarieze aceste proprietăţi, iar apoi să emită individual decizii de majorare de până la de cinci ori a impozitelor datorate.

Câteva prevederi legislative

Spicuim din Normele de aplicare a Codului Fiscal: Pentru punerea în aplicare a prevederilor art. 489 alin. (4) din Codul fiscal se au în vedere următoarele: în categoria terenurilor agricole intră cele care corespund următoarelor categorii de folosinţă: arabil; păşuni; fâneţe; vii; livezi; terenul agricol corespunde încadrării ca nelucrat dacă, în fapt, nu este utilizat/exploatat/lucrat/întreţinut potrivit categoriei de folosinţă cu care figurează înregistrat în registrul agricol.

Prin hotărâre a consiliului local se stabilesc: majorarea între 0% şi 500%, inclusiv, pentru terenul agricol nelucrat timp de 2 ani consecutiv, indiferent că acesta se află în intravilan sau în extravilan; majorarea poate fi diferită în funcţie de condiţiile stabilite prin această hotărâre; condiţiile care trebuie avute în vedere pentru majorarea impozitului pe teren, în cazul terenurilor agricole nelucrate timp de 2 ani consecutiv.

Constatarea stării de fapt se face prin proces-verbal întocmit de către persoana/ persoanele anume împuternicită/ împuternicite prin dispoziţie de către primarul comunei/ oraşului/ municipiului/ sectorului municipiului Bucureşti.

Procesul-verbal privind starea de fapt a terenului agricol nelucrat, contrasemnat de contribuabil ori de împuternicitul acestuia sau, în lipsa oricăruia dintre aceştia, de persoana din cadrul aparatului de specialitate al primarului, alta decât cea care întocmeşte şi semnează acest proces-verbal, se înmânează sau se transmite contribuabilului, prin oricare dintre modalităţile prevăzute de Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare. În acest proces-verbal se prezintă elementele de fapt şi de drept ale situaţiei ce conduce la majorarea impozitului pe teren.

Majorarea impozitului pe teren se aplică numai pentru terenurile agricole nelucrate, identificate, după cum urmează: pentru cele amplasate în intravilan, prin stradă şi număr administrativ, potrivit nomenclaturii stradale; pentru cele din extravilan, conform titlului de proprietate şi procesului-verbal de punere în posesie sau oricărui alt document, în baza cărora a fost deschis rolul fiscal.

Majorarea impozitului pe clădiri/teren în cazul clădirii neîngrijite şi/sau al terenului neîngrijit nu înlocuieşte sancţiunile şi nici nu exonerează de răspundere în ceea ce priveşte aplicarea prevederilor.

Primarii inventariază clădirile în paragină şi terenurile nelucrate

Nu mai este pentru nimeni un secret faptul că în o serie de localităţi ale judeţului populaţia este îmbătrânită, iar o bună parte din persoanele apte de muncă au părăsit ţara şi lucrează te miri unde prin Europa şi chiar Statele Unite ale Americii – SUA.

Un număr redus din persoane care trăiesc în străinătate se întorc în localităţile natale poate la doi sau la trei ani, situaţie în care proprietăţile acestora rămân neîntreţinute. Nu sunt puţine comunele judeţului în care să nu existe 5 – 15 asemenea situaţii în care să se impună aplicarea de sancţiuni. În unele comune s-au făcut evaluările, iar primarii au transmis înştiinţări, pe post de somaţii.

Părerile primarilor din judeţ

În virtutea prevederilor legale, am luat legătura cu mai mulţi primari din judeţ. Redăm în cele ce urmează, câteva opinii:
Kereskenyi Gabor, primarul municipiului Satu Mare, a vorbit despre această situaţie în cadrul unei emisiuni “Audienţe în direct” de la Informaţia TV. El a dorit să aducă în atenţie situaţia clădirilor din centrul vechi al oraşului. Primăria ar dori ca faţadele clădirilor emblematice să fie refăcute, pentru a da un aspect civilizat centrului.

Pentru acest lucru au fost inventariate aproximativ 110 clădiri. “Am constatat că 25% din cele 110 clădiri inventariate nu sunt locuite. Trebuie încurajaţi proprietarii clădirilor din Piaţa Libertăţii, străzile Brătianu, Ştefan cel Mare etc. să-şi renoveze cel puţin faţadele. I-am putea ajuta şi cu un fel de creditare.

Primăria ar putea renova clădirea iar proprietarul să ramburseze valoarea lucrării într-o perioadă mai lungă de timp. Dacă nu se ajunge la o înţelegere, putem da sancţiuni, vom percepe impozite cu 500% mai mari”, a declarat edilul municipiului.

Vasile Adrian Toma, primarul comunei Batarci: o asemenea prevedere legală nu este bună. Pământul fiind un bun naţional, care să asigure pâinea populaţiei cu respectarea dreptului de proprietate, trebuie lucrat.

Este obligaţia proprietarului de a se preocupa de acest lucru. Înainte de a sancţiona pe cineva, mai ales dacă este vorba despre terenul agricol din extravilan, este nevoie să se stabilească la nivele locale volumul producţiei care ar trebui obţinută în funcţie de cultură şi categoria de folosinţă a terenului, iar cei care nu se pot conforma, să dea terenurile în arendă.

Pentru a eficientiza activitatea, dar şi pentru a feri consumatorii de eventualele efecte nefaste ale unor chimicale, utilizarea acestora ar trebui să se facă sub coordonarea strictă a specialiştilor, nu aşa cum se procedează în prezent.

Cât priveşte aplicarea de sancţiuni la nivel de comună, din estimări rezultă că între 25-30% din gospodării ar intra sub incidenţa prevederilor legale. Timpul o să confirme sau să infirme aceste estimări.

Ioan Bartok Gurzău, primarul comunei Beltiug ne-a spus că în unitatea administrativ teritorială despre care vorbim, acest gen de sancţiuni s-a aplicat şi în anul precedent. Pentru anul în curs au fost identificate 15 asemenea proprietăţi, din care 5 în centrul de comună Beltiug, 4 în Bolda şi 6 în Giungi.

Deja au fost transmise înştiinţări în sensul impunerii majorate.
Dacă cei vizaţi nu se vor conforma în sensul respectării prevederilor legislative, o să se aplice sancţiunile.

1 comentariu

  1. Legile sunt facute de oameni si nu invers !. Capul sec/prost scoate legi proaste deoarece nu-i capabil de mai mult. E mai simplu sa dai o lege cu care sa penalizezi oamenii fara vina lor ( plecati la munca in strainatate, nerentabilitatea cultivarii terenului, etc, ) ca si in cazul de fata decat sa gaseti solutii multumitoare pt. partile implicate in vederea rezolvarii acestor probleme. De ce Statul nu poate fi obligat sa preia terenurile nelucrate in arenda in schimbul unei chirii echivalenta cu 20% din valoarea productiei pe care obtine de pe terenul respectiv ?. Darea in arenda este o mare problema deoarece nu prea este cerere pt. asa ceva. In situatia actuala , sunt multi care obigati fiind datotita acestei legi proaste pt. a nu fi amendati, sa arunce bani pe ierbicide ( imbogatind producatorii acestora) cu care ierbicideaza terenurile contaminand suprafetele si apa freatica pe care beti de la robinete. Si astfel in loc sa traim mai ecologic ne otavim cu buna stiinta mediul si implicit pe noi insine. Terenurile nelucrate nu afecteaza viata oamenilor asa cum fac chimicalele din ierbicide, pesticide si insecticide !. Prostul nu intelege acest lucru iar pt. bani ( amenzi, impozite marite, etc) este dispus sa-si expuna viata, sanatatea in pericol chiar si al copiilor lui si al generatiilor viitoare !. Adevarul este ca Guvernul actual PSD-ALDE care a aruncat multi bani in mod inconstient, prost si populist nu mai are acoperire necesara si este nevoita sa stoarca bani si din piatra seaca.

Lasă un răspuns

Connect with