Lecţia Kazahstanului

Scris de Dumitru Păcuraru, 07 ianuarie 2022 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Privind atât de mult spre Vest, am uitat că există o lume, că există oameni cu problemele lor, asemănătoare cu ale noastre.

Greu şi-ar fi imaginat cineva că într-unul din statele care nu se pot lăuda cu o democraţie liberală, populaţia se poate revolta din cauza creşterii preţurilor la carburanţi. Da, populaţia Kazahstanului s-a revoltat când guvernul a scumpit benzina şi motorina. Doar francezii au obiceiul să protesteze când guvernul ia măsuri de ordin economic, fie că este vorba de fermieri, fie de majorarea carburanţilor.

Interesant că în România populaţia este nemulţumită de majorarea preţurilor, dar liderii sindicali scot oamenii în stradă pentru a cere salarii mai mari.

Românii ies în stradă pentru că se opun vaccinării obligatorii, ies pentru a se opune certificatului verde, dar stau cuminţi în case când guvernul majorează tarifele la utilităţi, la energia electrică, la gaze şi carburanţi.

De ce? Poate liderii sindicali ar putea răspunde la o asemenea întrebare. Încercăm noi un răspuns: pentru că sunt partenerii guvernului? Pentru că, de fapt, în subteran, susţin guvernele care le dau cu ţârâita nişte mărunţiş la salarii. În schimbul unor favoruri, guvernul le promite că nu va demara reformele care conduc la disponibilizări.

Cum ar fi reacţionat guvernul dacă lumea ieşea în stradă când s-au anunţat scumpirile la utilităţi? În loc de proteste, s-a întors pe toate feţele noile contracte cu furnizorii de energie, s-au promis compensaţii, s-a propus „Legea cetăţenului vulnerabil”. Liderii sindicali, la fel ca partidele de opoziţie, bietele de ele, AUR şi USR, nu primesc lecţii de la populaţia din Kazahstan. USR se pretinde un partid european, iar AUR deja este partidul acuzat că are relaţii cu Moskova. Dar Kazahstanul nu este Rusia din moment ce Vladimir Putin a promis că va trimite militari să apere guvernul din Nur-Sultan. Puţini români vor fi ştiind că Nur-Sultan este capitala Kazahstanului.  Revoltele împotriva scumpirii benzinei s-au soldat cu morţi şi răniţi. Revoltele pot fi comparate doar cu mineriadele din anii 1990, nicidecum cu protestul din 10 august 1918 de la Bucureşti, punctul culminant atins de protestatarii de dreapta din România. Violenţele din 10 august au contribuit la demonizarea unor lideri social-democraţi, în frunte cu Liviu Dragnea. „PSD- Ciuma Roşie” promitea să fie o etichetă istorică, bine lipită de imaginea PSD.Acelaşi PSD, condus de data aceasta de Marcel Ciolacu, a scăpat intrând la guvernare alături de PNL. Noul lider social democrat îşi datorează ascensiunea aceleaşi zile de 10 august 2018, de o violenţă nedepăşită până acum. Să presupunem că AUR în loc să se învârtă în jurul vaccinării şi nevaccinării, în jurul certificatului verde, ar chema românii în stradă să protesteze împotriva scumpirilor accepate de guvern, susţinute de guvern. Scumpiri care umflă conturile unor multinaţionale.

Cum ar reacţiona guvernul PSD-PNL-UDMR dacă populaţia României ar ieşi în stradă la fel ca populaţia la fel de sărăcită a Kazahstanului? Ar scoate guvernul armata şi instituţiile militarizate în stradă să împrăştie protestatarii? :i-ar depune primul ministru Nicolae Ciucă mandatul? Rămasă fără guvern, România ar reintra într-o criză politică şi mai profundă.  Sub presiunea celor care s-au revoltat împotriva scumpirii carburanţilor, guvernul Kazahstanului a demisionat. Nu este o problemă, pentru că în Kazahstan nu au loc alegeri libere, democratice. Poate că scumpirea benzinei nu a fost decât scânteia care a aprins butoiul cu pulbere, la fel ca în România anului 1989.

Când este vorba despre scumpiri – şi au fost şi sunt multe – cetăţenii români le acceptă cu resemnare. Ba, chiar le mulţumesc guvernanţilor pentru compensări, pentru mărunţişurile cu care guvernul le scoate ochii.

Ce concluzii am putea trage? Că România are, totuşi, o populaţie cuminte, răbdătoare. Asta până se ajunge la „Aşa nu se mai poate!”

Abonează-te acum Online!