Image 1
Image 2

Laura Codruţa Kovesi, acuzată ca ar fi luat mită 268.689 lei

Laura Codruţa Kovesi este acuzată că ar fi primit 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiţă pentru extrădarea lui Nicolae Popa. Potrivit procurorilor Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție la vremea respectiv[, Kovesi avea funcţia de procuror general al României.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol
Laura Codruta Kovesi
Laura Codruta Kovesi

Laura Codruţa Kovesi este acuzată că ar fi primit 268.689,36 lei de la Sebastian Ghiţă pentru extrădarea lui Nicolae Popa. Potrivit procurorilor Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție la vremea respectivă, Kovesi avea funcţia de procuror general al României.

Iată comunicatul SIIJ

Procurorii Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ) au dispus la data de 13 februarie 2019 extinderea urmăririi penale, începerea urmăririi penale in rem și efectuarea în continuare a urmăririi penale față de un fost procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de: luare de mită, prev. de art. 289 alin. 1 Cod penal rap. la art. 7 alin. 1 lit. b din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. 1 Cod penal în cond. art. 35 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale) și mărturie mincinoasă, prev. de art. 273 Cod penal.

Din probele administrate până în prezent în această cauză s-a reținut următoarea situație de fapt:

În cursul anului 2011, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi pretins și primit suma de 268.689,36 lei de la persoana vătămată în legătură cu îndeplinirea unor acte contrare îndatoririlor sale de serviciu, acte constând în extrădarea unei persoane condamnate, care fusese localizată în Indonezia — Jakarta.

Totodată, în perioada 2010-aprilie 2011, aflându-se în exercitarea funcției de procuror general al PÎCCJ, magistratul ar fi implicat instituția pe care o conducea în procedura extrădării respectivei persoane condamnate, cu încălcarea dispozițiilor art. 10 din Legea 302/2004, care reglementează competența autorităților centrale române în materie penală, a disp. art. 70 și următoarele din Legea 304/2004, care reglementează organizarea și atribuțiile Ministerului Public și ar fi dispus suportarea cheltuielilor de transport pentru persoanele care aveau obligația să asigure aducerea în țară a persoanei condamnate și care făceau parte din Centrul de Cooperare Polițienească Internațională din cadrul IGPR, precum a unei persoane care făcea parte din cadrele active ale SRI. Printre demersurile efectuate în vederea urgentării finalizării procedurii de extrădare ar fi fost organizarea unei vizite a unei delegații de procurori indonezieni în România, la sfârșitul anului 2010, deplasarea efectuată în Indonezia, la Jakarta, cu prilejul organizării unei conferințe, plata biletelor de avion ale persoanelor care au făcut parte din delegația desemnată să procedeze la aducerea în țară a condamnatului din bugetul PÎCCJ. De asemenea, fostul procuror general al PÎCCJ ar fi determinat, prin autoritatea de care dispunea, ca Ministerul de Interne să pună la dispoziția IGPR suma de bani necesară plății transportului Jakarta — București.

Procurorii din cadrul SIIJ au mai reținut că la data de 10.04.2017, pe parcursul procedurilor judiciare efectuate într-un dosar penal instrumentat de PÎCCJ – Secția de urmărire penală și criminalistică, magistratul menționat anterior a fost audiat, în calitate de martor, prilej cu care acesta ar fi declarat în mod nereal că relația pe care a avut-o cu persoana vătămată a fost o relație pur instituțională, negând existenta unei relații private, deși această relație ar fi constituit o împrejurare esențială pentru cauza penală.

Menționăm că în aceeași cauză, printr-o ordonanță din data de 14 februarie 2019, procurorii SIIJ au dispus extinderea urmăririi penale și începerea urmăririi penale in rem sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de favorizarea făptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal, și fals în declarații, prev. de art. 326 Cod penal, constând în aceea că, la data de 9 ianuarie 2017, PÎCCJ, prin Biroul de informare și relații publice, ar fi comunicat, în mod nereal, faptul că procurori ai Secției de urmărire penală și criminalistică ar fi dispus începerea urmăririi penale cu privire la faptă într-o cauză penală.

4 comentarii

  1. Liviu si Codruta s-au dat reciproc in judecata si se prezinta la proces:
    – Onorata instanta, am reclamat-o pe doamna Codruta pentru ca ma urmareste si ma inregistreaza ilegal, mi-a facut cadou un ac de cravata in care a pus un microfon.
    – Si cum v-ati dat seama?
    – Cind s-a terminat bateria a inceput sa-mi tiuie acul de cravata! Asa am descoperit metodele Statului Paralel.
    – Doamna Codruta, ce aveti de spus?
    – Eu n-am nici o vina, in timpul sedintelor Statului Paralel la care a partcipat inclusiv domnul Liviu, domnul Coldea mi-a dat acul de cravata sa-l fac cadou, a zis ca daca i-l da el este prea batator la ochi. Dar si eu l-am reclamat pe domnul Liviu ca l-am prins cind a furat curent direct de la stilp. Asta n-ar fi ceva iesit din comun, asa fac si rudele domniei sale din aceeasi etnie, dar anul trecut mi-a dat cadou un miel gata sacrificat de sarbatori iar cind am ajuns acasa am constatat ca era ciine!
    – Cum asa? Si ati mincat carne de ciine?
    – Nu, onorata instanta, am avut noroc cu Pufy, catelul nostru care cind am desfacut pechetul a inceput sa latre, iar sotul meu a intrat la banuieli pentru ca Pufy latra numai cind vede alti ciini.
    – Domnule Liviu, se poate sa va ocupati cu asa ceva? I-ati dat ciine pe post de miel?
    – Onorata instanta, eu n-am nici o vina, l-am rugat pe prietenul meu hingherul actualmente vicepresedinte de partid sa-mi pregateasca mielul. A facut asta de multe ori pentru mine si n-am avut nici problema, doar carnea era cam tare. N-am banuit nimic. Cit despre furatul curentului nici asta nu recunosc, eu n-am furat nimic in viata mea! E adevarat ca m-am urcat pe stilp, dar era un cuib de berse pe stilp si am vrut sa vad puii de barza.
    Instanta spune:
    – Vad ca nimeni nu recunoaste nimic, va vom pune la detectorul de minciuni.
    Domnul Liviu sare ca ars:
    – Vai de mine onorata instanta, eu nu pot participa ca sint emotiv! Mai bine plec in concediu pe citeva luni in Maldive. Sa auzim de bine!

  2. Cat timp Ghita a facut parte din Gasca restransa si a beneficiat de protectia acestora in afacerile lui infloritoare si de succes totul a mers foarte bine. Cand Gasca a vrut sa-l elimine dandu-l pe mana procurorilor spre a-l condamna la inchisoare , probabil a fost si santajat acesta a inceput sa ciripeasca si sa prezinte probe impotriva celor din Gasca tragandu-i dupa el pe principiul romanesc : “daca moare capra mea atunci sa moara si al vecinului invidios !” Santajul reciproc dintre Gasca si Ghita a condus aici !. Fara probele si documentele prezentate de Ghita, lucrurile murdare ale Gastii sau din cadrul Gastii nu ieseau la suprafata. ( Gasca poate fi considerat drept Grup Infractional Organizat dupa cum au lucrat. )

Lasă un răspuns