00.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Ştefan Ressler, Romeo Pop. Titlul emisiunii: Ministrul de interne Carmen Dan a plecat din guvern înainte de a fi dată afară. (reluare) 01.30 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. 02.15 Ne Cheamă Natura 03.30 Concert de jazz la Satu Mare 05.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Csaba Csintalan. Titlul emisiunii: Un alt mod de cuantificare a rezultatelor –BAC 2019. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Adrian Marc. Titlul emisiuni: Noi obiective ale Spitalului Judeţean de Urgenţă Satu Mare. (reluare) 09.00 Viaţa la Ţară cu Ioan Aniţaş. 09.30 Religie cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Marcel Malanca, Nicolae Pop, Adriana Huja. Titlul emisiuni: Activităţi dedicate satului românesc în Protopopiatul Ortodox Oaş. 10.30 Tabără de creaţie la Ocoliş 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Ştefan Ressler, Romeo Pop. Titlul emisiunii: Ministrul de interne Carmen Dan a plecat din guvern înainte de a fi dată afară. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Iată omul, cu Gabriel Ghişan,invitat: Sebastian Borleştean. 14.50 Teleshopping 15.10 Zone Folclorice cu Ioana Vladimirescu. 16.10 Cultură, Strigăt disperat al firmelor de construcţii, întâlnirea patronilor din construcţii la Poesis 17.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitat: Darius Şchiop. Titlul emisiunii: Halep, prima româncă campioană la Wimbledon! Cum stă tenisul sătmărean? 18.00 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Maria Pop. Titlul emisiunii: Uleiurile esenţiale – cum le întrebuinţăm? 18.30 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş (direct) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Mihai Sălceanu (direct) 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct, cu Ioan Aniţaş (reluare) 23.30 Sănătate, frumuseţe, stil cu Ioana Vladimirescu şi Ioana Zaharia, invitat: Rafaelo Varga. 16.07.2019

Laptele de măgăriţă are multe beneficii, dar şi un preţ pe măsură

Scris de Ioan Aniţaş, 12 mai 2019 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

La multiplele întrebări ale unor cetăţeni din judeţul nostru, DSVSA prezintă aspecte privind laptele de măgăriţă.

Laptele de măgăriţă, recunoscut pentru calităţile sale terapeutice, se consumă numai proaspăt, pentru că prin fierbere îşi pierde proprietăţile. Există surse care arată că însuşi Hipocrate, considerat părintele medicinei, lăuda beneficiile laptelui de măgăriţă. Mai mult, se pare că laptele de măgăriţă era foarte popularşi înRomaAntică şi era folosit pentru proprietăţile sale medicinale în Franţa până în secolul XX. Altfel spus, consumul laptelui de măgăriţă nu este, cu siguranţă, unul fără precedent. În comparaţie cu alte tipuri de lapte, se pare că laptele de măgăriţă este cel mai apropiat la gust şi compoziţie cu laptele matern, pe baza nivelului pH-ului şi a profilului nutriţional.

Laptele de măgăriţă este bogat în vitaminele A, B1, B2, B6, C, D, E şi este un lapte foarte uşor de digerat. De asemenea, conţine mai puţine grăsimi decât laptele de vacă şi un nivelridicat de Omega 3 şi Omega 6 şi ajută la scăderea nivelului de colesterol. Laptele de măgăriţă nu conţine bacterii, ceea ce face ca el să poată fi băut fără a fi pasteurizat. Substanţele naturale din laptele de măgăriţă pot creşte imunitatea şi pot fi de ajutor pentru persoanele cu afecţiuni precum astmul, eczema sau psoriazisul. Acest lapte este recomandat copiilor, deoarece prin conţinutul bogat în calciu protejează copiii de infecţiile gastrointestinale. Industria cosmetică a decis să profite de proprietăţile acestui lapte pentru că hidratează şi catifelează pielea. Astfel, există deja produse care folosesc laptele de măgăriţă ca ingredient vedetă. Multe persoane care suferă de eczeme sau au ten sensibil folosesc produse de curăţare şi săpunuri pe bază de lapte de măgăriţă. Se pare că şi Cleopatra obişnuia să facă băi cu lapte de măgăriţă pentru a-şi păstra pielea tânără.

Multitudinea de beneficii ale laptelui de măgăriţă vin la pachet cu un preţ pe măsură. Un litru de lapte proaspăt de măgăriţă se comercializează direct de la producători în România cu sume cuprinse între 100 lei şi 200 lei.

Cea mai scumpă brânză din lume este cea făcută din lapte de măgăriţă. Un kilogram de brânză se obţine din 25 de litri de lapte, iar un kilogram de astfel de brânză costă până la 1.000 de euro.

Pentru orice sesizări, reclamaţii în domeniul sanitar veterinar şi al siguranţei alimentare, vă rugăm să apelaţi CALL CENTER la numărul de telefon 0800826787 sau 0261715956.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.