24.04.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Adrian Farcău, Beniamin Urs, Marius Orha. Titlul emisiunii: Iohannis refuză toate cele trei propuneri de miniştri.(reluare) 01.40 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Sînziana Cristea. Titlul emisiuni: Sînziana Cristea – raport la 4420 de zile. 02.50 Cultură – Opera filozofică a lui Vasile Lucaciu, repusă în circulaţie dupa 130 de ani. 04.35 Iată omul cu Gabriel Ghişan invitat: Dan Brumboiu. 05.30 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Nicolae Dumuţa. Titlul emisiunii:Sfaturi pentru Sărbătorile Pascale. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct, cu Eva Laczko, invitaţi: Marcu Greta, Zell Stefan. Titlul emisiunii: Să facem cunoştinţă cu Casa Buki.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 10.30 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cristian Boloş. Titlul emisiunii: Săptămâna Patimilor. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Adrian Farcău, Beniamin Urs, Marius Orha. Titlul emisiunii: Iohannis refuză toate cele trei propuneri de miniştri.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitaţi: Adriana Hagău, Mircea Muncean. Titlul emisiunii: Avortul în România. 14.00 Teleshopping 14.15 Info Studio cu Ioan Aniţaş, invitat: Nicolae Dumuţa. Titlul emisiunii:Sfaturi pentru Sărbătorile Pascale. 15.15 Iată omul cu Gabriel Ghişan invitat: Dan Brumboiu. 16.15 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi: Ioana Borodi, Liviu Ivasuc. Titlul emisiunii: Sătmărenii se descurcă excelent la Independenţa Baia Mare. 17.00 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat: Marinela Gliga. Titlul emisiunii: Îmbracă un copil de Sfintele Paşti. 17.30 Info Studio cu Mihai Sălceanu, invitat: Romeo Nicoară. Titlul emisiunii: Deputat Romeo Nicoară raport din parlament. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct 23.00 În Slujba Comunităţi cu Mihai Sălceanu, invitat: Sînziana Cristea. Titlul emisiuni: Sînziana Cristea – raport la 4420 de zile.

Lansarea volumului Directorii Liceul Mihail Eminescu – o veritabilă lecţie de istorie

Scris de Vasile Nechita, 09 noiembrie 2018 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Joi, 8 noiembrie 2018, în sala festivă Dr. Vasile Lucaciu a Colegiului Naţional Mihai Eminescu Satu Mare, a avut loc lansarea volumului intitulat Directorii Liceului Mihail Eminescu – Colegiul Naţional Mihai Eminescu (1919-2018).


Lucrarea reprezintă cel de-al 15-lea caiet din seria caietelor eminescienilor sătmăreni şi a fost prezentată în faţa unei săli arhipline, formată din eminescieni, numeroşi profesori, foşti directori şi aparţinători ai acestora, scriitori, oameni de cultură, profesori parteneri de la Colegiul Naţional Samuil Vulcan din Beiuş, elevi, publicişti.
Caietul este semnat de scriitorul şi profesorul eminescian dr. Ovidiu T. Pop, alături de doi coautori, elevi ai liceului din clasa a X-a B, angrenaţi în munca de cercetare şi redactare a informaţiilor: Ioana Bura şi David Fechete.

Prezentareavolumului

Discuţiile asupra volumului s-au făcut pe un fundal sonor cu interpretarea în surdină a imnului instituţiei gazdă şi proiecţii video ale portretelor foştilor directori ai liceului. (Imnul colegiului este opera profesoarei de muzică Adriana Moldovan, absolventă a colegiului).
Cuvântul de deschidere l-a rostit LiviuRotaru, directorul colegiului gazdă, care a prezentat evenimentul: un nou caiet eminescian, iar rolul de moderator i-a revenit lui Ovidiu T. Pop.
Primul comentator al volumului a fost dr. Gheorghe Miclăuş (fost director), lectorul volumului, care a început prin a prezenta contextul istoric în care s-au pus bazele învăţământului în limba română din Transilvania, după Marea Unire de la 1918, făcând o legătură cu sărbătorirea din acest an a Centenarului Marii Uniri. În cele ce urmează, redăm pasaje mai mari din discursul său.

Şirul de directori

,,Dr. Vasile Lohan, fost profesor la Liceul din Szeged (Seghedin), este primul director al Liceului Mihail Eminescu din Satu Mare, numit de Consiliul dirigent. Acest liceu este primul din România care poartă numele poetului naţional. Împreună cu profesorul de latină Francisc Groza şi profesorul-preot greco-catolic Vasile Herman, au bazele transformării instituţiei în liceu cu predare în limba română. În aceste condiţii, la începutul lunii noiembrie 1919, s-a putut începe activitatea didactică cu elevii pe care i-au putut aduna, numărul lor crescând de la an la an. Lui Vasile Lohan i-a urmat Francisc Groza. Apoi, profesorul dr. Eugen Seleş a condus destinele liceului 20 ani, până la al Doilea Război Mondial, interval de timp în care calitatea învăţământului a crescut constant. În perioada interbelică, au fost repartizaţi la acest liceu profesori din mai multe părţi ale ţării: Năsăud, Cluj, Maramureş, Oradea şi din vechiul regat. În perioada de ocupaţie hortistă, activitatea liceului trece sub conducere maghiară, iar populaţia şcolară română devine foarte mica”, a spus Gheorghe Miclăuş.

Creşterea constantă a calităţii învăţământului

,,Liceul renaşte după război, când este împărţit în două secţii – română şi maghiară, după care copiii români revin din refugiu, iar populaţia şcolară creşte. În anii de după război a fost însă o perioadă de instabilitate. Pe parcursul a 5 ani s-au perindat la conducerea liceului mai mult de cinci directori, câte unul pentru doar câteva luni sau un an. Instabilitatea a luat sfârşit în perioada directoratului profesorului Cornel Ciurdăreanu, el rămânând la conducerea liceului mai mult de 5 ani. Dar adevărata înflorire a liceului a început după 1962, odată cu activitatea directorului Gheorghe Cosma, cu o stabilitate îndelungată la conducerea instituţiei. Este perioada în care începuse colectivizarea (cei mai în vârstă ne aducem aminte), iar ţăranii îşi trimiteau copiii la şcoli. Era o avalanşă de cereri pentru locuri în liceu, aşa încât numărul de locuri a crescut foarte mult. În felul acesta a putut să crească şi calitatea procesului de învăţământ şi a continuat să crească constant până la Revoluţia din 1989. Este adevărat că învăţământul a fost politizat, dar a venit cu o altă bornă de hotar, putem să zicem, în afară de cele două războaie. După Revoluţia din 1989, s-a scăpat de ideologizare şi activitate politică (învăţământ politic şi informări politice) iar învăţământul s-a putut concentra pe activitatea profesională”, a rememorat istoria Gheorghe Miclăuş.

Exodul creierelor

Fostul director abordează şi problema migraţiei tinerilor, situaţie pe care o deplânge (fără a schiţa soluţii de rezolvare).
,,Din păcate, în ultima perioadă, calitatea învăţământului a scăzut, absolvenţii buni ai colegiului au preferat să caute de lucru în străinătate, în aşa fel încât în ultima perioadă putem să vorbim chiar de un exod al creierelor. Este mare păcat pentru că, în ultimii ani, crema tineretului nostru pleacă, iar noi, cei care suntem mai în vârstă, credem că ar trebui să ne punem nişte întrebări şi să vedem dacă nu suntem noi cei de vină. Nu zic că nu-i bine să lăsăm tineretul să aleagă ceea ce-i mai bun pentru ei şi să aibă deschidere în toată lumea, dar ar fi bine să se întoarcă cât mai mulţi acasă. Din păcate, se pare că cel puţin deocamdată acest lucru nu se va întâmpla”, şi-a exprimat incertitudinile Gheorghe Miclăuş.

Aprecieri ale lucrării

În continuare, Gheorghe Miclăuş a făcut aprecieri elogioase asupra lucrării întreprinse de Ovidiu T. Pop, alături de cei doi tineri coautori. ,,Ceea ce avem aici este o carte valoroasă. Ea va sta la baza unor viitoare cărţi scrise mai aprofundat”, a încheiat vorbitorul.
Despre lucrare, ca parte a seriei caietelor eminesciene, a vorbit şi editorul, dr. Aurel Pop. După un bilanţ al editării precedentelor volume ale seriei Caietele eminescienilor sătmăreni, el a devoalat câteva dintre noile proiecte prin care seria îşi va continua cursul.
La primirea câte unui exemplar din lucrare, foşti directori sau aparţinători ai lor au rostit mici discursuri cuprinzând rememorări şi aprecieri ale eforturilor autorilor volumului. Îi enumerăm pe: Rozalia Cosma, Dan Maiorescu, Margareta Vlad, Viorel Solschi, Nicolae Mateian, Ioan Pop, Nicoleta Cherecheş, actuala directoare adjunctă, iar dintre invitaţi a vorbit Teodor Curpaş.
În final, ca o pată de culoare şi în stilul său specific, Ioan Tipu Sălăjeanu a dat citire câtorva epigrame dedicate principalului autor – Ovidiu T. Pop.

Despre carte

Volumul la care ne referim are 140 de pagini ilustrate cu portretele directorilor, fotografii ale clădirii, desene ale clădirilor şi reproduceri ale unor documente bibliografice. Din conţinut spicuim: scurte fişe biografice ale autorilor; prezentarea colegiului; biografii ale directorilorşi ale directorilor adjuncţi, prin ce s-a remarcat fiecare; prefaţă şi postfaţă; o bibliografie de 7 pagini. Remarcăm stilul îngrijit şi grafica de calitate.Volumul a apărut la Editura Citadela.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.