Asculta acest articolPictorul sătmărean Robert Abkorovits expune 54 de lucrări
În saloanele Muzeului de Artă din Piaţa Libertăţii s-a deschis vineri expoziţia personală a pictorului sătmărean Robert Abkorovits, profesor la Şcoala de Arte, intitulată “Culorile pasiunii”.
Evenimentul a fost orgamizat de Asociaţia “Be Active” condusă de Monica Varga, cu sprijinul Consiliului Judeţean, al Şcolii de Arte şi al instituţiei-gazdă. Au luat cuvântul la vernisaj directorul Muzeului Judeţean, Felician Pop, managerul Şcolii de Arte, Mircea Deac, invitatul de onoare, dr. Virgil Enătescu, şi principalii organizatori. A cântat tenorul Nagy Norbert. A prezentat Maria Varga.
Robert Abkorovits, care va împlini în aceste zile 30 de ani, aduce în faţa publicului – un public chiar numeros la vernisaj – 54 de lucrări realizate în ultimii ani, justificând titlul ales pentru expoziţie atât prin cromatica intensă, cât şi prin paleta emoţională foarte diversificată a tablourilor, fie că este vorba de scene de interior desprinse parcă din universul lui David Lynch, peisaje în care soarele arde în valuri, florile cu mare încărcătură coloristică sau lunga serie de variaţiuni pe tema “Strigătului” lui Munch, formă subiacentă în foarte multe compoziţii. La fel cum mintea unor genii – bune, rele, nu importă – e reprezentată printr-o îngrămădire de culori conflictuale, stările pătimaş conturate în jurul figurilor umane sunt ilustrate mai ales prin contrastele cromatice care radiază în spaţiu. Artistul pare să meargă pe drumul deschis de Adrian Ghenie prin revalorizarea unor teme clasice (“Gioconda”, de pildă) într-un registru psihotic tipic omului modern, plin de angoase. Şi totuşi, în această lume frământată, un portret feminin limpede şi misterios, tratat în manieră clasică, aduce o rază de speranţă, iar ultimul tablou din ultima sală e intitulat “Dansul vieţii”. Un dans care continuă, etern, în ciuda tuturor nefericirilor ilustrate cu mare forţă expresivă de artist (în special în portretele bazate pe figura lui Hitler).
Abkorovits şi-a strecurat chipul în cele două compoziţii tratând figura lui Zorro. Probabil simte că demascarea împătimirilor omeneşti e o formă, fie şi mascată, de a combate răul prin artă.
Fii primul care comentează