Image 1
Image 2

La mulţi ani, România! S-a depus o coroană cu flori la statuia Dr. Vasile Lucaciu din parcul central din municipiul Satu Mare

Ziua Națională a fost sărbătorită, din anul 1866, la trei date diferite. Între 1866 și 1947, sărbătoarea tuturor românilor a fost marcată la data de 10 mai, după care, timp de 45 de ani, ziua de 23 august a fost Zi Națională. Începând cu 1990, la un an după împușcarea soților Ceaușescu, lucrurile s-au schimbat, iar Ziua Națională a României a devenit 1 decembrie.
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Update: De Ziua Națională a României, prefectul Radu Bud, președintele Consiliului Județean Pataki Csaba și primarul municipiului Satu Mare Kereskenyi Gabor au depus o coroană cu flori la statuia Dr. Vasile Lucaciu din parcul central din municipiul Satu Mare. După intonarea Imnului național, prefectul Radu Bud a dat citire mesajului premierului Ludovic Orban cu prilejul Zilei Naționale a României. Ziua Națională a fost sărbătorită cu respectarea regulilor de protecţie sanitară, fără paradă militară, ca în anii trecuţi.

********

Update: În jurul orei 11:00 s-a depus o coroană la Monumentul Eroului Necunoscut din Piaţa Libertăţii din municipiul Satu Mare.

******

Ziua Națională a fost sărbătorită, din anul 1866, la trei date diferite. Între 1866 și 1947, sărbătoarea tuturor românilor a fost marcată la data de 10 mai, după care, timp de 45 de ani, ziua de 23 august a fost Zi Națională. Începând cu 1990, la un an după împușcarea soților Ceaușescu, lucrurile s-au schimbat, iar Ziua Națională a României a devenit 1 decembrie.

Ziua de 10 Mai are o semnificaţie deosebită, fiind sărbătoare naţională în perioada în care forma de guvernământ în România era monarhia. La 10 mai 1866, Carol I a fost proclamat Domnitor al României, iar la 10 mai 1881, a fost proclamat regatul. De asemenea, data de 10 Mai este legată şi de proclamarea Independenţei de Stat a României, căci, cu toate că aceasta avusese loc la 9/21 mai 1877, în cadrul sesiunii extraordinare a Adunării Deputaţilor, a doua zi, respectiv la 10/22 mai 1877, a fost promulgată de Carol I legea pentru desfiinţarea tributului către Înalta Poartă.

Din 1866 şi până la momentul abdicării regelui Mihai I (1927-1930; 1940-1947), la 30 decembrie 1947, ziua de 10 Mai a fost Ziua Naţională a României.

23 august, în amintirea anului 1944, când România a întors armele împotriva Germaniei hitleriste

Între 1948 şi 1989, ziua de 23 august a fost declarată Zi Națională. Camera Deputaților a adoptat, în anul 1947, legea nr. 363, prin care s-a proclamat Republica Populară Română. Toate acestea s-au petrecut după abdicarea Regelui Mihai, la data de 30 decembrie 1947. Astfel, 23 august a devenit sărbătoare de stat, sub numele de “ziua insurecției armate antifasciste”, începutul revoluției populare în România, cu referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea guvernului condus de Ion Antonescu, în 1944.

“După cum se ştie, ziua de 23 August 1944 ne-a adus eliberarea din lanţurile robitoare ale fascismului. Este ziua în care s-a hotărât dreptul nostru asupra Ardealului de Nord. E ziua în care glasul ţării, înăbuşit patru ani sub pumnul dictatorial al lui Hitler şi a naivei sale slugi Antonescu a izbucnit vulcanic prin glasul M.S. Regelui Mihai I şi a înţelepţilor săi sfetnici. E ziua în care s-au deschis porţile închisorilor pentru eliberarea slujitorilor ideii de dreptate socială, condamnaţi pe nedrept de o justiţie legată la ochi şi la mâini. Ziua de 23 August 1944 este, în sfârşit, ziua sfântă a dreptăţii naţionale, a dreptăţii sociale. Pentru aceste motive, vom sărbători-o cu tot fastul cuvenit odată cu întreaga ţară şi noi cei de pe aceste meleaguri ai căror zori de libertate s-au ivit atunci. În ziua de 23 August 1945 prima aniversare a lui 23 August 1944, munca câmpului, munca din ateliere, magazine, fabrici şi birouri va fi suspendată. În fiecare sat, alături de steagul României democrate, casele vor fi împodobite cu steagul roşu, simbolul libertăţii. În toate bisericile se va oficia Te- Deum care va fi urmat de manifestaţii populare şi petreceri organizate în comun pentru toate neamurile conlocuitoare”, scria ziarul “Democratul”.

Înainte de 1989, Ziua Națională se sărbătorea cu mult fast. 23 august a rămas întipărită în memoria multor români, care au primit titulaturi precum șoimi ai patriei sau pionieri.

Nici muncitorii din acea vreme nu vor uita momentele festive, deoarece cu toții defilau la grandioasele manifestări pe 23

August, în cinstea partidului, precum și a conducătorului iubit. Erau luați din fabrici, împărțiți în grupuri și pregătiți pentru parade. În toate orașele țării, cântecele patriotice și lozincile care preaslăveau poporul român, partidul, precum și conducătorii răsunau ziua întreagă.

Manifestările omagiale de dimensiuni megalomanice se desfășurau în special pe stadioane. Numele marelui conducător Nicolae Ceaușescu era trecut pe mai toate pancartele. Unele din lozincile cel mai des folosite erau: “Stima noastră şi mândria, Ceauşescu, România!”, sau “Partidul, Ceauşescu, România”. Ziua de 23 august a fost sărbătoare națională comunistă, vreme de 45 de ani, perioadă în care zeci de mii de români participau, cu mic, cu mare, la manifestările grandioase. Pregăteau coregrafiile complexe cu multe luni înainte.

Fiecare întreprindere, uzină, fabrică sau atelier mobiliza o armată de oameni, pe cei mai pricepuţi şi îndemânatici, care se ocupa de execuţia panourilor propagandistice care trebuia purtate pe braţe la defilare.

Aceste panouri uriaşe din lemn erau învelite în pânză roşie peste care erau aplicate litere tăiate din polistiren sau carton alb. Fiecare instituţie în parte avea zeci de astfel de pancarte pe care erau cusute lozinci dedicate Partidului Comunist şi liderului acestuia.

23 august 1983, prima transmisie color din țară

Trebuie amintit faptul că, tot la 23 august, în anul 1983, Televiziunea Română transmitea imagini color pentru prima dată, în țară. România era singura ţară din Europa care încă difuza programe de televiziune în alb-negru, penultima fiind Albania.

Directorul tehnic de atunci, Nicolae Stanciu, a luat hotărârea ca pe 23 august, de Ziua Naţională, să se facă prima transmisie oficială color, bazându-se pe faptul că Nicolae Ceauşescu promisese într-o plenară de partid că România urma să introducă televiziunea în culori. În anul respectiv, programul începea, de obicei la ora 15:00, cu telejurnalul şi se încheia la ora 22:30, tot cu buletinul informativ. Cuplul prezidențial era încântat de faptul că programele şi ideile comuniste erau mai bine redate şi percepute la televizoarele color.

1 Decembrie a fost adoptată ca Zi Națională prin legea nr. 10, din 31 iulie 1990

Fostul preşedinte Ion Iliescu a promulgat, la 31 iulie 1990, legea nr. 10, prin care 1 Decembrie a devenit Ziua Națională a României. Hotărârea a fost publicată în Monitorul Oficial la data de 1 august 1990. Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.

Istoricul Neagu Djuvara a arătat într- un interviu acordat TVR, în anul 2011, că alegerea zilei de 1 decembrie de către regimul Iliescu a fost una conjuncturală, explicând că la 1 decembrie 1918 a avut loc doar Unirea Transilvaniei și a Banatului cu România, pe când celelalte provincii istorice, respectiv Basarabia și Bucovina, au fost unite la date diferite.
Prima zi națională de 1 decembrie, ale cărei festivități centrale s-au desfășurat în 1990 la Alba Iulia, a fost marcată de polarizare politică, discursul lui Corneliu Coposu, liderul de atunci a obiectivei anticomuniste, fiind întrerupt în mai multe rânduri de huiduieli. Petre Roman, prim-ministrul de atunci, s-a arătat încântat de întreruperea repetată a discursului liderului opoziției, ceea ce l-a făcut pe președintele Ion Iliescu să-i dea un semn cu mâna pentru ca să înceteze, gest filmat și difuzat pe larg de mass media.

1 Decembrie 1918 a fost un moment important în istoria românilor. Marea Adunare de la Alba Iulia a votat Unirea Transilvaniei cu România, în 1918.

Marea Unire din 1918

La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiţionată a Transilvaniei cu România, votată în unanimitate. Acest act a avut loc după ce, la data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, organele reprezentative ale Basarabiei şi Bucovinei au votat Unirea.

La 1 decembrie 1918, se decide astfel în unanimitate unirea Transilvaniei, Crişanei şi Maramureşului cu România, dar cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitate între naţionalităţi şi religii.

Trebuie menționat că un aport important la realizarea unirii l-a avut părintele Vasile Lucaciu. La 1 Decembrie 1918, la Marea Unire de la Alba Iulia, Vasile Lucaciu a primit, la propunerea Consiliului Dirigent, funcţia de membru în acesta, fără portofoliu, el aflându-se încă la Roma. Acest gest a fost recunoaşterea eforturilor depuse de Leul din Şişeşti pentru realizarea Marii Uniri.

Cum este sărbătorită Ziua Națională anul acesta?

La 1 noiembrie 2020, premierul Ludovic Orban a declarat că Ziua Națională a României se va sărbători fără paradă militară, la fel cum a făcut şi Franța, în 14 iulie. Primarul Gabriel Pleşa, al municipiului Alba Iulia, a declarat că Ziua de 1 Decembrie nu va semăna în acest an cu cele din anii trecuți, din cauza riscurilor pe care le presupune epidemia de coronavirus. Edilul a declarat că Ziua Națională se va desfășura fără paradă militară, fără scenă de concerte și fără masă populară deoarece toate acestea ar însemnat adunări mari de oameni. Totuşi, autoritățile vor puncta în mod simbolic câteva evenimente tradiționale: depuneri de coroane și o slujbă de Te Deum.

Sătmărenii vor putea urmări online spectacolul dedicat Zilei Naționale

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Medieșu Aurit, organizează marți 1 Decembrie 2020, la Căminul Cultural din Medieșu Aurit, un spectacol omagial dedicat Zilei Naționale a României. Evenimentul va fi transmis online pe pagina de facebook a Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare.

Anul acesta Ziua Națională a României va fi sărbătorită în condiții speciale. Rigorile pandemiei obligă autoritățile să organizeze spectacolul omagial online.

În programul artistic vor evolua: Petrică Mureșan, Leontina Dorca și Maria Carmen Sas, Ana Holdiș Pop, Malvina Madar Iederan, Maria Petca Poptean, Maria Tripon, Bianca Cionca, Georgiana Marina, Ionela Bumb, Lavinia Pop, Vlad Jurchiș, Darius Câmpean, Liliana Bota, Bogdan Bota, folk – Adrian Lupescu și George Negrea. Acompaniază orchestra condusă de – profesor Călin Opriș.

Evenimentul se desfășoară fără public, iar artiștii vor respecta normele de distanțare socială și măsurile aplicabile în vigoare.

A consemnat Mirela Filimon

3 comentarii

Lasă un răspuns

Connect with

ISTORIE LOCALA

Pistol ascuns în perete, găsit în subsolul Muzeului Judeţean

Pistol ascuns în perete, găsit în subsolul Muzeului Judeţean.După cum am mai scris, sediul Muzeului Judeţean Satu Mare din Bulevardul Vasile Lucaciu este în plină renovare. În timpul lucrărilor, un zidar a descoperit, ascuns într-o firidă din beci, un pistol ruginit. Arma era în spatele unor cărămizi nelipite cu mortar, ci doar tencuite pe exterior.