18.01.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 01.30 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 03.00 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 04.50 Cultură – 10x10 Născut în România 05.50 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Liviu Ciupe. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Eva Laczko, invitat: Erdei D. Istvan. Titlul emisiuni: Cum va fi bugetul din care se va gospodări România în 2019? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Vasile Fănăţean. Titlul emisiunii: Aspecte sesizate în cursul controalelor gărzii de mediu. 10.00 La Psiholog cu Mihaela Ghiţă, invitat: Delia Danea.Titlul emisiuni: Stabilirea priorităţilor.Ce e important pentru tine? 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas. Titlul emisiunii: Ministranţii diecezei au învheiat un an bogat. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 14.30 Teleshopping 14.50 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Romeo Nicoară. Titlul emisiuni: Romeo Nicoară – raport la 753 de zile. 16.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan. Titlul emisiunii: Despre planurile sătmărenilor la şah in 2019. 16.40 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură

La dispariţia lui Radu Câmpeanu

Scris de Dumitru Păcuraru, 21 octombrie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Emoţia care a cuprins România la moartea lui Corneliu Coposu, la sfârşitul anului 1995, a dus la o revigorare a opoziţiei democratice şi a contrubuit decisiv la victoria în alegeri a CDR şi preşedintelui Emil Constantinescu. Dispariţia titanilor creează emoţie, lasă impresia unui mare gol în urmă, dar în acelaşi timp se deschid  şi noi porţi către viitor.  Radu Câmpeanu, la fel ca Ion Raţiu, Sergiu Cunescu, apăruţi parcă din neant imediat după căderea regimului comunist, au fost modele de oameni politici adevăraţi.

Adversari înverşunaţi ai preşedintelui Ion Iliescu, rolul lor istoric este acela de a fi arătat cu claritate ce a însemnat comunismul pentru România şi ce înseamnă o societate democratică. Radu Câmpeanu, înţelegând că este democratic ca două partide mari, PNL şi PNŢ, să se afle în competiţie, s-a lăsat mai greu convins să intre în Convenţia Democratică din România. Până la urmă s-a lămurit că Ion Iliescu este un adversar puternic împotriva căruia întreaga opoziţie trebuie să se unească şi să lupte împotriva lui. Bazându-se pe vechile structuri, având în faţă o populaţie uşor de manipulat, PDSR, în frunte cu Ion Iliescu, avea să se lovească de rezistenţa unor oameni politici din vechea gardă, de dinanite de 1945. Radu Câmpeanu a fost unul dintre ei. S-a remarcat prin poziţia lui, prin modul tranşant în care îşi exprima opiniile. A făcut o figură frumoasă la alegerile prezidenţiale din 1990, dar populaţia nu era pregătită să voteze  persoane “care nu au mâncat salam cu soia”.  Împreună cu Ion Raţiu, ca adversari însă, au oferit o primă lecţie de democraţie.  Întâmplarea face ca soţia lui Ion Raţiu să înceteze din viaţă în aceeaşi zi cu Radu  Câmpeanu. Aveau aproape aceeaşi vârstă, 94, respectiv 95 de ani.

În 1990 la alegerile prezidenţiale au pierdut amândoi în faţa lui Ion Iliescu, dar ţara a avut de câştigat. În jurul lor s-a înfiripat fragila opoziţie de la începutul anilor ’90.

Rolul lor constă însă în efortul de a readuce la viaţă vechile partide. Credeau că tradiţia se poate reînnoda, că perioada comunistă poate fi pusă între paranteze. S-au confruntat cu o forţă teribilă. Structurile comunisto-securiste rezistau cu încăpăţânare. Au venit mineriadele, sediile partidelor istorice au fost devastate. Radu Câmpeanu era acuzat că avea o maşină de făcut bani la sediul PNL. Era o banală imprimantă. Radu Câmpeanu, la fel Corneliu Coposu, au trecut peste încercările de a fi anihilaţi şi şi-au dus mai departe misiunea de a reface structurile partidelor pe care le conduceau.

Odată depăşită perioada romantică, viaţa politică de pe Dâmboviţa şi-a recuperat vechile năravuri. Au început luptele interne pentru putere. PNL, mai devreme decât PNŢCD, s-a confruntat cu grupurile dizidente. Fiecare tânăr dorea să aibă propriul său partid. Au apărut aripi. Printre tinerii care au dezbinat PNL s-au aflat Dinu Patriciu şi Călin Popescu Tăriceanu. PL-93 a rămas un simplu experiment, dar la momentul apariţiei a afectat serios unitatea liberală. Radu Câmpeanu a rămas ferm pe poziţie. După 1996 una din temele de mare actualitate era unificarea liberală. PNŢCD îşi dorea un partener puternic şi unit, iar PNL nu dorea să fie “a doua vioară“. Unificarea s-a făcut, dar PNL a intrat din criză în criză, confruntându-se până în ziua de azi cu grupuri de nemulţumiţi care s-au desprins periodic, în  mod constant, de partidul-mamă.

Poate pleca mulţumit Radu Câmpeanu din viaţă? Partidul pe care l-a reînfiinţat în 1990 a ajuns una dintre principalele forţe politice din ţară. PNL nu şi-a pierdut numele, rămânând cel mai vechi partid românesc. Poate că la venerabila vârstă de 94 de ani nici nu-şi dorea altceva decât să lase în urmă un partid puternic şi o Românie democratică. Un pic a lăsat din toate. Un partid care a dat un preşedinte al ţării, şi o formaţiune politică destul de puternică, însă tot dezbinată. Odată cu Radu Câmpeanu dispare o bucată de istorie.

Abonează-te acum Online!