Asculta acest articol
COP27, conferinţa anuală a ONU dedicată climei, s-a încheiat duminică, 20 noiembrie, la Sharm el-Sheikh, în Egipt, după o prelungire de două zile, cu adoptarea unui text foarte disputat privind acordarea unui ajutor pentru țările sărace afectate de schimbările climatice, transmite AFP.
Declaraţia finală adoptată face apel la reducerea „rapidă”a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Țările mai sărace, care contribuie cel mai puțin la schimbările climatice dar sunt cele mai afectate, au venit la masă cerând națiunilor bogate să contribuie financiar la combaterea efectelor dezastruoase și creșterea capacității de rezistență. Aceste țări au rămas, însă, dezamăgite: angajamentele nu sunt suficient de hotărâte și banii nu sunt nicidecum destui.
Oficialii din Uniunea Europeană s-au declarat îngrijorați de lipsa de progres și chiar de posibilitatea de retragere a unor părți ale acordului COP26 privind clima convenit la Glasgow/ Scoția, anul trecut.
După două săptămâni de discuții în stațiunea Sharm el-Sheikh de la Marea Roșie, niciuna dintre problemele cheie în discuție anul acesta nu fusese rezolvată. O primă variantă a acordului semnat de statele participante a fost publicată încă de joi.
Primul draft al acordului ar menține ținta de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius față de era preindustrială, dar lasă multe teme nerezolvate.
Nu există detalii despre un fond pentru finanțarea pierderilor și daunelor pentru țările sărace, chiar dacă părțile au convenit pentru prima dată să includă „chestiuni legate de acordurile de finanțare care răspund la pierderi și daune” pe agenda summitului.
De asemenea, nu se cere o reducere treptată a tuturor combustibililor fosili dar este consemnată intenția de a face toate eforturile pentru a îndeplini obiectivul Acordului de la Paris și de a menține temperatura medie globală cu mult sub 2°C și de a continua eforturile pentru limitarea creșterii temperaturii la 1,5°C.
Experții consideră că stadiul în care se afla documentul indică lipsa de înțelegere și de voință politică pentru a rezolva problemele de mediu.
La fondul financiar ar urma să contribuie națiunile bogate care au cauzat majoritatea schimbărilor climatice
În summit-ul COP26 de anul trecut, ministrul justiției din Tuvalu s-a adresat liderilor mondiali stând în apă până la genunchi. Națiunea insulară din Oceanul Pacific simte pe cont propriu efectele schimbărilor climatice. Ridicarea nivelului mării ar putea face ca insulele, pe care locuiesc 12 mii de oameni, să dispară în următorii 100 de ani.
În ultimele ore, reprezentanții UE în frunte cu Frans Timmermans, vicepreședinte al Comisiei Europene, au decis că se vor angaja la un fond comun de despăgubiri pentru națiunile afectate de schimbările climatice, atâta timp cât se alătură și alte țări acestui angajament.
Provocarea lor este să atragă alți semnatari.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut guvernelor lumii să ofere un acord puternic asupra schimbărilor climatice la summitul COP27 din Egipt, în timp ce negociatorii au rămas pe poziții adverse în probleme cheie înainte de termenul limită al acordului.
Tema centrală a acestui summit era aceea de implementare, un moment în care trebuiau aprobate soluții concrete de unde în anii precedenți era vorba doar de angajamente simbolice.
Una dintre ideile principale a fost aceea a unui fond financiar pentru despăgubiri în urma daunelor și pierderilor cauzate de dezastre naturale, fond la care să contribuie națiunile bogate care au cauzat majoritatea schimbărilor climatice și de care să beneficieze țările cele mai vulnerabile, din sudul global. Fondul ar trebui să cuprindă 100 de miliarde de dolari anual pentru a ține pasul cu nevoile existente.
Câteva țări europene au oferit câteva sute de milioane de dolari
Câteva țări europene au oferit câteva sute de milioane de dolari, o primă inițiativă care a fost apoi încorporată în proiectul de fond susținut de UE.
Țările participante au căzut de acord, din nou, să limiteze emisiile astfel încât planeta să nu se încălzească mai mult decât 1,5 grade Celsius față de nivelul pre-industrial. Temperaturile globale sunt deja cu 1,1 grade mai crescute decât înaintea Revoluției Industriale. Măsurile actuale nu sunt suficiente pentru a opri încălzirea globală la 1,5 grade, peste care consecințele vor fi devastatoare.
Peste 150 de țări au semnat un pact pentru reducerea emisiilor de metan. China și India, doi dintre cei mai mari producători de gaze de seră, nu au semnat acest pact. Problemele Chinei cu poluarea nu vor înceta degrabă. Pe măsură ce țara se prezintă ca producător și consumator global de top, în lipsa măsurilor de protecție a mediului astfel de peisaje întunecate de smog vor deveni normă. Domeniile în care SUA și China s-au angajat să coopereze sunt prea puțin substanțiale. Uniunea Europeană și SUA au ochit China pentru a o atrage ca donator în fondul pentru despăgubiri.
INTELIGENȚĂ ARTIFICIALĂ
Fii primul care comentează