La Castelul Karolyi s-a deschis o expoziţie de mandale

Asculta acest articol

Acestea sunt create de Boros Betty, Rádiné Bartha Margit şi Mihálka György

Sâmbătă, 14 februarie 2015, în Castelul Károlyi a avut loc vernisajul expoziţiei de Mandala a artiştilor Boros Betty, Rádiné Bartha Margit şi Mihálka György.

S-au expus mandale de diferite dimensiuni, de la câţiva centimetri până la aproape 2 metri, dar şi alte tablouri cu temă spirituală, majoritatea influenţate de spiritualitatea new-age. Dincolo de valoarea estetică, mandala are o importantă semnificaţie ezoterică, fiind un obiect de cult folosit în special în buddhismul tibetan, unde călugării construiesc adesea mandale uriaşe pentru a le distruge apoi, într-o ilustrare puternică a principiului impermanenţei. Mandala este o reprezentare simbolică a Universului.

Mandala, în sensul tehnic, este o diagramă circulară ce păstrează cu rigurozitate o anumită simetrie care se concentrează cu toată forța asupra unui centru, având ca structură tipică împărțirea suprafeței în patru segmente egale. Termenul mandala este moștenit din limba sanscrită și în prezent desemnează variate forme de mesaj, unele foarte departe de punctul de plecare religios. Mandala este un cuvânt compus din doi termeni, manda și la. În sanscrită manda înseamnă cerc, dar și sferă, iar la are sensul de conținător.

Reintroducerea mandalei în gândirea occidentală se datorează lui Carl Gustav Jung, psihanalistul elvetian. În cursul explorărilor sale cu privire la legătura dintre inconștient și artă, Jung a observat motivul cercului apărând în mod spontan. Desenele cu reprezentări ale unor cercuri reflectau starea sa interioară din acele momente. Pentru că era familiarizat cu scrierile filosofice din India, a adoptat termenul de “mandala”, descriind astfel desenele cu reprezentări ale unor cercuri, pe care el și pacienții lui le realizau. Jung a explicat că nevoia de a desena mandale a apărut în timpul momentelor sale intense de dezvoltare personală. Apariția lor indică faptul că la nivelul psihicului are loc o profundă reechilibrare.

Jung era convins că pictarea mandalelor personale îl face pe individ să acționeze integral asupra personalității. El mai afirma că atunci când sinele reușește să se exprime prin desen, inconștientul răspunde determinând o atitudine de reverență față de viață. Când privim o mandala, ea ne armonizează forul interior, ne aduce liniște și pace, ne pune în echilibru, stimulează în noi idei creatoare, capabile să se orienteze spre un țel constructiv.

Evenimentul de la Carei s-a bucurat de mulţi participanţi din ţară şi din străinătate. Expoziţia va putea fi vizitată până în data de 27 februarie 2015.