Kelemen: Respectăm Ziua Naţională, dar nu înseamnă că putem sărbători

Asculta acest articol

Kelemen Hunor le-a vorbit tinerilor prezenţi la Tabăra de vară a UDMR din localitatea Subcetate, comuna Zetea, despre situaţia în care s-au aflat maghiarii în ultimii 100 ani, susţinând că au existat permanent din partea majorităţii tendinţe de asimilare, motiv pentru care cu greu se poate spune că sunt argumente pentru a putea sărbători.

‘Deci, noi am acceptat Ziua Naţională a României, noi respectăm istoria şi zilele naţionale sau sărbătorile importante ale majorităţii, dar nu înseamnă că putem sărbători 1 Decembrie şi am dat foarte multe argumente. Cei care m-au criticat de fiecare dată au uitat să spună că eu niciodată nu am zis că noi nu acceptăm Ziua Naţională sau că nu o respectăm. Eu am spus că respectăm şi acceptăm, dar nu putem să sărbătorim această zi’, a spus Kelemen, citat de Agerpres.

Liderul Uniunii a punctat însă că acceptă că ‘pentru români aceasta este o mare sărbătoare’ şi că nu are nicio problemă cu Centenarul.

‘Noi am spus că nu avem nicio problemă cu Centenarul. Noi cu Centenarul putem ajunge într-o altă relaţie dacă, pe de o parte, societatea românească acceptă că noi le respectăm sărbătorile, dar nu putem sărbători alături de ei şi vor înţelege de ce şi vor accepta că va trebui să privim viitorul împreună, că viitorul ar trebui să fie comun în această ţară. Poate că imaginea de viitor diferă, dar nu diferă într-o măsură în care să nu se poată cădea la un acord’, a mai afirmat Kelemen, potrivit traducerii oficiale.

În opinia preşedintelui UDMR, trebuie început un dialog între majoritate şi minoritate bazat pe încredere şi e important să se vorbească despre relaţia dintre români şi maghiari, chiar dacă unele lucruri vor deranja.

‘Ei spun şi scriu, oamenii care lucrează în instituţiile statului, că maghiarimea din Transilvania este un risc la securitatea naţională. Şi spun cu cea mai mare naturaleţe. Şi în aceste condiţii tot ei sunt cei care pretind ca maghiarimea din Ardeal, împreună cu ei, să sărbătorească pe 1 Decembrie. Ce să sărbătorească, întreb eu? Faptul că România îi consideră risc la siguranţa naţională? Deci să ne pună să sărbătorim acest lucru este ceva destul de pervers. Într-adevăr, eu cred că trebuie să ne uităm înainte, să căutăm dialogul cu majoritatea românească. Totdeauna trebuie să reîncepem acest dialog, dar trebuie să pornim de la un dialog sincer. Trebuie spuse acele lucruri care poate la început dor, poate la început unii vor fi furioşi. Să spună şi ei ce cred despre noi’, a spus Kelemen.

Liderul UDMR a susţinut că şi după 100 de ani românii se tem că maghiarii vor să le ia Transilvania, chiar dacă acest lucru nu este adevărat, în vreme ce maghiarii se tem că se doreşte asimilarea lor, sens în care aceste temeri trebuie eliminate pentru a construi încrederea între minoritate şi majoritate.

‘Şi dacă reuşim să spunem aceste lucruri şi ei ne vor linişti, reprezentanţii majorităţii, dacă ne spun că nu au asemenea obiective şi să nu ne fie frică şi asigură acel cadru legislativ ca această comunitate să poată să-şi păstreze, să-şi consolideze şi să-şi reproducă identitatea şi poate dacă reuşim să dizolvăm aceste temeri, încrederea va fi mult mai mare între cele două comunităţi. Fiindcă aici este vorba de o problemă de încredere. Nici ei nu au încredere în noi, nici noi nu avem încredere în ei. Şi o societate nu poate fi de succes dacă membrii acesteia nu au încredere unii în ceilalţi. Fiecare comunitate de succes are la bază încrederea şi dacă putem ajunge să ne uităm cu încredere unul la altul, atunci vom putea construi împreună viitorul, dar în aşa fel încât acolo să-şi aibă locul şi comunitatea maghiară’, a mai arătat Kelemen.

Întrebat cum se va raporta UMDR şi organizaţiile maghiare la anul 2018, Kelemen Hunor a răspuns că se vor organiza mai multe activităţi care vor avea rolul de a apropia cele două comunităţi şi de a regăsi încrederea care acum nu există.

‘Acum ideea noastră ar fi ca în anul care vine să pornim nişte activităţi în această direcţie. Pe de o parte, am spune ce am adăugat României în cei 100 ani, în diferite domenii şi ar trebui să arătăm câteva lucruri şi ar fi bine ca şi majoritatea românească să vadă. Pe de altă parte, planificăm conferinţe care, cu pretenţie ştiinţifică, să încerce să regândească, să reevalueze aceşti 100 ani, pentru că aceştia au avut foarte multe concluzii şi învăţăminte. Şi către tinerii români ar trebui să formulăm un mesaj în limba română (…), unul simplificat, despre cine sunt maghiarii şi ce vor. Planificăm tot felul de manifestări care în acest an ar putea apropia cele două comunităţi şi poate am putea reconstrui acea încredere care lipseşte sau am putea regăsi acea încredere’, a precizat Kelemen Hunor.

Acesta le-a spus tinerilor că UDMR a făcut un gest de apropiere şi în 1990, când un senator al Uniunii a mers la Alba Iulia pentru a transmite că a venit momentul ca românii şi maghiarii să aibă un viitor comun, dar că acesta a fost huiduit.

În discursul său, Kelemen a vorbit şi de faptul că ar exista un ‘stat invizibil’ şi că unele decizii care par că sunt luate de politicieni sunt gândite şi luate în altă parte, de persoane pe care nu le-a numit şi despre care a spus că nu ştie cine sunt.

‘În această ţară, cu statul de drept, cu separaţia puterilor în stat ce se întâmplă? Unde se află pe această cale România? Şi vă spun eu că este o problemă. Acest lucru împreună îl putem schimba, ca să putem schimba, trebuie să convingem şi majoritatea societăţii româneşti despre faptul că nu e bine dacă avem două state paralele, nu e bine dacă există un stat care la vedere este condus de clasa politică, aprobă legi, Guvernul le pune în executare şi există o putere, un stat invizibil care, de fapt, în problemele esenţiale şi strategice ia decizii. Decizii pentru care nu poate fi tras la răspundere. (…) Eu spun că în fond este răspunderea clasei politice să facă ceva cu asta, să modifice legi, de exemplu, să pună la punct legile de funcţionare a justiţiei, pe de altă parte, să modifice legile de supraveghere a serviciilor secrete, prin care Parlamentul, cei aleşi de oameni să aibă un control efectiv asupra serviciilor secrete’, a mai spus preşedintele UDMR, potrivit traducerii oficiale.