Asculta acest articolÎncă de la primele alegeri libere de după 1989 alegerile în județul Satu Mare au fost ceva mai tensionate decât în alte județe. Explicația este simplă. Dacă în toate județele competiția se duce între două tabere, între stânga și dreapta, în județul Satu Mare intră în competiție trei tabere mari, relativ egale, respectiv partidele de stânga, partidele de dreapta și UDMR.
Datorită alegerii primarilor din două tururi, alegerile din primul deceniu s-au desfășurat sub semnul confruntării inter-etnice.
Partidele românești concurau în primul tur, dar în turul doi, mai ales în municipiul reședință de județ, se coalizau împotriva candidatului UDMR. După trei cicluri electorale, în anul 2004, în turul doi la Satu Mare a câștigat candidatul UDMR. S-ar putea spune că după 14 ani electoratul s-a maturizat și s-a ajuns la un echilibru social și politic dincolo de etnie.
Odată cu modificarea legii electorale prin care alegerea primarilor și a președinților de consilii județene se face dintr-un singur tur, în județul Satu Mare competiția electorală a alunecat pe o pantă inter-etnică. Rezultatele se cunosc. Când stânga și dreapta se unesc, așa cum s-a întâmplat la alegerile locale din 2012, câștigă candidații români.
Când stânga și dreapta intră normal în competiție câștigă candidatul UDMR, așa cum s-a întâmplat la alegerile locale din 2016.
Zoon politikon, asemeni tuturor animalelor din junglă, pentru a supraviețui, și specia politicienilor se adaptează mediului.
Orice teorie despre supraviețuire se bazează însă pe cifre. Dacă PSD obținea la alegerile locale din anul 2000 trei mandate de primari în județul Satu Mare, la sfârșitul mandatului, în anul 2004, era la egalitate cu PNL și PD și foarte aproape de UDMR.
Egalizarea forțelor s-a făcut prin racolare. Operațiunea fiind una de succes, este utilizată de toate partidele. Fiind considerați locomotivele partidelor, lupta se dă pentru primari. Din patru în patru ani, o parte dintre aceștia schimbă tabăra. Asemeni fluturilor de lumină, primarii sunt atrași de partidul care are prima șansă de a forma guvernul.
Într-adevăr, Liviu Dragnea a reușit un scor istoric obținând 46%.
În anul 2016 PSD avea prima șansă să câștige alegerile parlamentare. Primarii au simțit acest lucru și s-au orientat spre PSD. În anul 2020 se prefigurează un guvern PNL-USR și instinctul le dictează primarilor să se îndrepte spre aceste partide.
Dar să vedem cum se prezintă votul politic în județul Satu Mare în ultimii patru ani. O scurtă trecere în revistă a rezultatelor de la alegerile locale din 2016, a euroalegerilor și prezidențialelor din 2019, ne oferă un punct de plecare pentru o scurtă analiză a fluctuației votului politic.
Votul pentru consiliile județene este considerat unul politic. Deci trebuie luat în calcul și pentru alegerile locale de anul acesta.
Ce rezultate s-au obținut la alegerea consiliului județean Satu Mare la alegerile din iunie 2016? Iată, votul politic, în cifre, obținut de partidele de stânga, incluzănd aici și partidul lui Tăriceanu: PSD – 37.980; ALDE – 16.994; UNPR – 3.269. Total vot politic de stânga: 58.243. PNL, care a și pierdut alegerile parlamentare, a obținut doar 26.590 de voturi.
UDMR, a obținut în anul 2016 la consiliul județean, deci la votul politic, 50.812 voturi.
Că mai târziu PSD și ALDE au regretat că nu au mers în alianță este altă problemă. Al doilea element luat în considerare ca vot politic sunt euroalegerile din anul 2019.
Iată rezultatele obținute de partide în județul Satu Mare, anul trecut.
Cei 131.000 de alegători prezenți la urne au votat în felul următor. Partidele de stânga: PSD – 18.231 (14,3%).
Pro România – 7.142 (5,6%), ALDE – 5.682 (4,5%). Total vot politic de stânga 32.432 voturi.
La europarlamentare s-a modificat radical opțiunea alegătorilor. Astfel PNL a obținut 29.980 de voturi (23,5%, USR-PLUS – 16.017 (12,6%), iar PMP 3.823 (3%). Voturile partidelor de dreapta în județul Satu Mare s-au ridicat la 49.820.
Se observă scăderea drastică la votul politic a stângii în anul 2019 față de alegerile locale din 2016. Partidele au dreptate să spună că este vorba despre alt tip de alegeri.
Acest lucru se vede mai limpede din voturile obținute de UDMR. La alegerile locale din 2016, la consiliul județean, UDMR obținea 50.812 voturi, la europarlamentarele din 2019 obținea 41.933 de voturi, în timp ce la alegerile prezidențiale din 2019 Kelemen Hunor primea doar 30.156 de voturi din partea comunității maghiare din județul Satu Mare.
Desigur, pentru a stabili orientarea politică a alegătorilor, de stânga și de dreapta, trebuie luate în considerare și voturile la prezidențialele din 2019.
Candidatul dreptei, Klaus Iohannis (PNL), a obținut 41.469 de voturi, iar candidatul USR-PLUS, Dan Barna, 10.453 voturi. La aceste voturi mai trebuie adăugate cele obținute de candidatul PMP, Alexandru Paleologu obținând 3.651 de voturi.
Candidatul stângii, PSD, Viorica Dăncilă, a fost votată de 17.909 sătmăreni, iar candidatul ALDE-Pro România, Mircea Diaconu, a luat în județul Satu Mare 7.101 voturi.
Puse în relație, voturile obținute de candidații de dreapta sunt net superioare față de voturile obținute de candidații de stânga. 55.573 față de 25.010.
Aceste date, în cifre, nu în procente, oferă un punct de plecare pentru eventualele alianțe realizate pentru maximizarea rezultatelor la alegerile locale din 27 septembrie.
