Judeţul Satu Mare, alegerile în cifre | Informaţia Zilei

Judeţul Satu Mare, alegerile în cifre

Scris de Dumitru Păcuraru, 27 iulie 2020 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Încă de la primele alegeri libere de după 1989 alegerile în judeţul Satu Mare au fost ceva mai tensionate decât în alte judeţe. Explicaţia este simplă. Dacă în toate judeţele competiţia se duce între două tabere, între stânga şi dreapta, în judeţul Satu Mare intră în competiţie trei tabere mari, relativ egale, respectiv partidele de stânga, partidele de dreapta şi UDMR.

Datorită alegerii primarilor din două tururi, alegerile din primul deceniu s-au desfăşurat sub semnul confruntării inter-etnice.

Partidele româneşti concurau în primul tur, dar în turul doi, mai ales în municipiul reşedinţă de judeţ, se coalizau împotriva candidatului UDMR. După trei cicluri electorale, în anul 2004, în turul doi la Satu Mare a câştigat candidatul UDMR. S-ar putea spune că după 14 ani electoratul s-a maturizat şi s-a ajuns la un echilibru social şi politic dincolo de etnie.

Odată cu modificarea legii electorale prin care alegerea primarilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene se face dintr-un singur tur, în judeţul Satu Mare competiţia electorală a alunecat pe o pantă inter-etnică. Rezultatele se cunosc. Când stânga şi dreapta se unesc, aşa cum s-a întâmplat la alegerile locale din 2012, câştigă candidaţii români.

Când stânga şi dreapta intră normal în competiţie câştigă candidatul UDMR, aşa cum s-a întâmplat la alegerile locale din 2016.

Zoon politikon, asemeni tuturor animalelor din junglă, pentru a supravieţui, şi specia politicienilor se adaptează mediului.

Orice teorie despre supravieţuire se bazează însă pe cifre. Dacă PSD obţinea la alegerile locale din anul 2000 trei mandate de primari în judeţul Satu Mare, la sfârşitul mandatului, în anul 2004, era la egalitate cu PNL şi PD şi foarte aproape de UDMR.

Egalizarea forţelor s-a făcut prin racolare. Operaţiunea fiind una de succes, este utilizată de toate partidele. Fiind consideraţi locomotivele partidelor, lupta se dă pentru primari. Din patru în patru ani, o parte dintre aceştia schimbă tabăra. Asemeni fluturilor de lumină, primarii sunt atraşi de partidul care are prima şansă de a forma guvernul.

Într-adevăr, Liviu Dragnea a reuşit un scor istoric obţinând 46%.

În anul 2016 PSD avea prima şansă să câştige alegerile parlamentare. Primarii au simţit acest lucru şi s-au orientat spre PSD. În anul 2020 se prefigurează un guvern PNL-USR şi instinctul le dictează primarilor să se îndrepte spre aceste partide.

Dar să vedem cum se prezintă votul politic în judeţul Satu Mare în ultimii patru ani. O scurtă trecere în revistă a rezultatelor de la alegerile locale din 2016, a euroalegerilor şi prezidenţialelor din 2019, ne oferă un punct de plecare pentru o scurtă analiză a fluctuaţiei votului politic.

Votul pentru consiliile judeţene este considerat unul politic. Deci trebuie luat în calcul şi pentru alegerile locale de anul acesta.

Ce rezultate s-au obţinut la alegerea consiliului judeţean Satu Mare la alegerile din iunie 2016? Iată, votul politic, în cifre, obţinut de partidele de stânga, incluzănd aici şi partidul lui Tăriceanu: PSD – 37.980; ALDE – 16.994; UNPR – 3.269. Total vot politic de stânga: 58.243. PNL, care a şi pierdut alegerile parlamentare, a obţinut doar 26.590 de voturi.

UDMR, a obţinut în anul 2016 la consiliul judeţean, deci la votul politic, 50.812 voturi.
Că mai târziu PSD şi ALDE au regretat că nu au mers în alianţă este altă problemă. Al doilea element luat în considerare ca vot politic sunt euroalegerile din anul 2019.

Iată rezultatele obţinute de partide în judeţul Satu Mare, anul trecut.

Cei 131.000 de alegători prezenţi la urne au votat în felul următor. Partidele de stânga: PSD – 18.231 (14,3%).

Pro România – 7.142 (5,6%), ALDE – 5.682 (4,5%). Total vot politic de stânga 32.432 voturi.

La europarlamentare s-a modificat radical opţiunea alegătorilor. Astfel PNL a obţinut 29.980 de voturi (23,5%, USR-PLUS – 16.017 (12,6%), iar PMP 3.823 (3%). Voturile partidelor de dreapta în judeţul Satu Mare s-au ridicat la 49.820.

Se observă scăderea drastică la votul politic a stângii în anul 2019 faţă de alegerile locale din 2016. Partidele au dreptate să spună că este vorba despre alt tip de alegeri.

Acest lucru se vede mai limpede din voturile obţinute de UDMR. La alegerile locale din 2016, la consiliul judeţean, UDMR obţinea 50.812 voturi, la europarlamentarele din 2019 obţinea 41.933 de voturi, în timp ce la alegerile prezidenţiale din 2019 Kelemen Hunor primea doar 30.156 de voturi din partea comunităţii maghiare din judeţul Satu Mare.

Desigur, pentru a stabili orientarea politică a alegătorilor, de stânga şi de dreapta, trebuie luate în considerare şi voturile la prezidenţialele din 2019.

Candidatul dreptei, Klaus Iohannis (PNL), a obţinut 41.469 de voturi, iar candidatul USR-PLUS, Dan Barna, 10.453 voturi. La aceste voturi mai trebuie adăugate cele obţinute de candidatul PMP, Alexandru Paleologu obţinând 3.651 de voturi.

Candidatul stângii, PSD, Viorica Dăncilă, a fost votată de 17.909 sătmăreni, iar candidatul ALDE-Pro România, Mircea Diaconu, a luat în judeţul Satu Mare 7.101 voturi.

Puse în relaţie, voturile obţinute de candidaţii de dreapta sunt net superioare faţă de voturile obţinute de candidaţii de stânga. 55.573 faţă de 25.010.

Aceste date, în cifre, nu în procente, oferă un punct de plecare pentru eventualele alianţe realizate pentru maximizarea rezultatelor la alegerile locale din 27 septembrie.

Abonează-te acum Online!
  • Goldis Admitere

  • Dacă vrei ca reclama ta să apară aici, sună la 0261.767.303 sau 0724.103.517