Asculta acest articolCasele de sondare se poate spune că, la fel ca studiourile de televiziune, s-au arondat partidelor. Astfel o televiziune națională X va prezenta sondaje care plasează anumite partide într-o ierarhie avantajoasă, în vreme ce o televiziune Y va prezenta sondaje care pun în evidentă ascensiune alte partide.
Diferențele sunt la fel de mari ca ambițiile și interesele partidelor. Procentele urcă și scad dintr-un motiv simplu: manipularea electoratului.
În aceste condiții mass media cât de cât echidistantă riscă să fie înjurată și din stânga și din dreapta. Trebuie să evităm termenul de mass media independentă. În aceste vremuri este de preferat termenul de presă echidistantă. Ar fi vorba despre mijloacele de informare în masă care dau informații și dintr-o parte și din alta, lăsând cititorul să decidă singur cam pe unde se află adevărul.
Independența la modul general s-a cam dus pe apa sâmbetei. Dacă vrei să dai o lege trebuie să consulți Comisia de la Veneția. Doar Justiția vrea să fie independentă, dar o parte cu ochii la partidele de dreapta, altă parte la partidele de stânga.
Echidistant spune Constituția că este obligat să fie și președintele țării. Cât de echidistant este Klaus Iohannis și cât de echidistant a fost fostul președinte Traian Băsescu nu mai este nevoie să spunem.
Parcurgem o perioadă istorică foarte complexă în care instituțiile sunt interconectate, în care interesele grupurilor socio-profesionale se bat cap în cap, o perioadă în care întreaga societate este polarizată. Ești cu mine sau împotriva mea. Ceea ce se ia de la o categorie socială se dă altei categorii sociale. Banii publici se alocă după principiul vaselor comunicante, dar controlate. Liviu Dragnea spunea că se iau bani de la servicii ca să se cumpere vitamina D pentru populație.
Sondajele de care vorbeam la început reflectă această realitate. Sunt expresia unor interese de grup mai restrâns sau extins la nivelul unei întregi categorii sociale. Datele unui sondaj pe care le prezentăm mai jos exprimă interesele dreptei politice. Care, după cum se știe, susțin antreprenoriatul, inițiativa privată, sprijinirea capitalului creator de plus valoare și locuri de muncă bine plătite. Susțin, pe scurt, clasa de mijloc.
Prin urmare nu trebuie să surprindă pe nimeni că sondajul în cauză plasează PSD la o distanță de doar 1,2% față de PNL. Așadar, PSD ar obține la alegeri 24,5% față de 23,3% cât ar obține PNL. Dacă adunăm procentele formațiunilor de dreapta avem o clară detașare față de stânga. Astfel PNL (23,3%), USR (13,2%), PLUS (7,4%), PMP (2,5%) adună împreună 46,4%.
Pe de altă parte PSD (24,5%), ALDE (12,8%), ProRomânia (9,1%) adună exact 46,4%. Cine face diferența? UDMR cu 5,7%.
Se poate spune că sondajul nu este echidistant? Dimpotrivă, dă exact aceleași șanse și taberei de dreapta ca taberei de stânga. Bătăliile sunt spectaculoase când adversarii sunt sensibili egali. Dar sunt egali competitorii politici de azi? PSD are sacul cu bani, PNL compensează prin susținerea instituțiilor de forță subordonate președintelui Iohannis. Asta în mod tacit, ușor pe lângă lege.
Alte sondaje comandate de PSD dau alte date, dar în esență jucând tot în jurul unei cvasi egalități. PSD-ului îi place să creadă că are între 34 și 40%. Nu concepe că ProRomânia poate trece de pragul electoral. Dar jocul sondajelor încetează odată cu alegerile. În 26 mai vom afla cu exactitate cum stau partidele, urmând ca în funcție de rezultatele de la europarlamentare să se alinieze pentru prezidențiale.
