Asculta acest articolIeri a fost o zi mare pentru România și Bulgaria. S-a prezentat MCV. Așa cum îi spune și numele, acesta este un “mecanism” care verifică și se controlează temperatura statului de drept. Acest Mecanism funcționează doar pentru ultimele două sosite în UE.
Sunt practic două restanțe pe care România și Bulgaria nu au reușit să le treacă în 11 ani. Și dau în continuare examene. Concret, este vorba despre Justiție, despre independența justiției. Într-o primă etapă s-a spus că politicul își subordona justiția.
După un timp, practic după înființarea DNA, justiția a câștigat toate rundele cu politicul. Nicio țară din UE nu a avut atâția demnitari cu dosare penale, cu atâția demnitari și foști demnitari condamnați.
Cu toate acestea, România a rămas cu eticheta de cea mai coruptă țară din UE. Și rămâne în continuare. Dar s-au ivit noi probleme. România este altfel privită acum față de cum era văzută în timpul regimului Băsescu.
Actualul guvern PSD are o imagine deplorabilă. Comisia Europeană nu privește cu ochi buni modificările legilor Justiției. Nu pare deloc impresionată de protocoalele secrete dintre SRI și diversele departamente ale Justiției. Amestecul serviciilor secrete în sistemul juridic nu este taxat ca o încălcare a independenței justiției.
Nu sunt acceptate nici demiterile procurorilor din fruntea DNA și Procuratura Generală. Acest demers, în cazul lui Augustin Lazăr, fiind în derulare, va avea un impact direct asupra evoluției raporturilor dintre guvernul de la București și comisia MCV. Se cere renunțarea la propunerea de revocare din funcție a procurorului general.
Ultimul raport MCV pune gaz pe foc în bătălia dintre PSD și opoziție, dar și dintre taberele din PSD. Este un război politic fără precedent. PSD este prins la mijloc. Este momentul culminant al confruntărilor din ultimii doi ani. Este cel mai potrivit moment pentru un transfer de putere.
Se pare însă că PSD s-a obișnuit cu criticile devastatoare de la Bruxelles ca oaia cu râia. Ia avertismentele din raportul MCV cu titlul de atacuri politice și își vede mai departe de propriul program. Ce va urma? Ceea ce a urmat cu ocazia altor rapoarte, la fel de critice, dar fără mare ecou în rândul guvernelor și majorităților parlamentare de la vremea respectivă.
În aceeași zi s-a votat și o Rezoluție la adresa României. Acest document are doar un caracter politic, dar și acesta este la fel de critic la adresa României. Parlamentul European, cu o majoritate de dreapta, pune presiune pe România, oferind opoziției din România un adevărat arsenal de luptă politică. Președintele Iohannis este însă într-o poziție delicată.
Pe de o parte un MCV și o Rezoluție negativă îi confirmă poziția critică față de PSD, pe de altă parte are și el o parte de vină. Totuși, președintele, ca parte a Executivului, este responsabil de politica externă.
Fără îndoială, există un joc politic la nivel european. Actualul parlament își încheie mandatul în luna mai. Alegerile europarlamentare angajează partidele într-o bătălie de o duritate extremă. Tot ce se întâmplă de aici înainte trebuie privit prin prisma marilor interese electorale.
România are un guvern socialist, în vreme ce majoritatea parlamentară din PE este și sunt toate semnele că va fi de dreapta. Mergem în alt sens față de majoritatea țărilor din UE. La ce să ne așteptăm? În același timp, actualul guvern nu strălucește deloc.
Are atâtea hibe încât este o pradă ușoară pentru niște partide puternice, bine ancorate în politica europeană.
PSD nu se lasă impresionat de aceste realități ale Europei de azi. Merge înainte. Nu are decât o soluție: ori se va reforma, ori se va dezintegra. Deocamdată a ales calea luptei cu orice preț.
