Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Corina Stanciu, Rodica Lohan. Titlul emisiunii: Biologii,chimişti şi psihologii din spitale,nemulţumiţide noua grilă de salarizare.(reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Augustin Iştoc,Ciprian Crăciun.Titlul emisiunii: Biologii, chimişti şi psihologii din spitale, nemulţumiţi de noua grilă de salarizare. (reluare) 02.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Romeo Poiană. Titlul emisiuni: Romeo Poiană – rapor la 6685 de zile . 03.30 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat: Ioan Coroianu . Titlul emisiunii: Crimă sau dispariţie. 04.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Nicolae Mureşan. 05.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat: Marius Dudaş. Titlul emisiunii: Cultura de căpşuni. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Ilyes Ilona. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Prinzinger Zsoka. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitaţi: Corina Stanciu, Rodica Lohan. Titlul emisiunii: Biologii,chimişti şi psihologii din spitale,nemulţumiţi de noua grilă de salarizare.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Ilyes Ilona. 09.20 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Adriana Laszlo. Titlul emisiunii:Cum înţelegem plânsul copiiilor? 10.00 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc,invitat: Mark Nagy Janos. Titlulemisiunii: Noutăţi în custodia ariei protejate de pe râul Tur. 10.30 Religie, cu Eva Laczko , invitat: Florin Fodoruţ. Titlul emisiunii: De la Înviere Mântuitorul până la Înălţarea la cer. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar invitaţi: Augustin Iştoc,Ciprian Crăciun.Titlul emisiunii: Biologii, chimişti şi psihologii din spitale, nemulţumiţi de noua grilă de salarizare. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 ]n slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Romeo Poiană. Titlul emisiuni: Romeo Poiană – rapor la 6685 de zile . 14.30 Teleshopping 14.45 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă,invitat:Sedonia Lăţea.Titlul emisiuni: Despre diete,vitamine la început de primăvară. 15.15 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Călin Durla. 16.25 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Maria Tripon. 17.30 Panoramic sportiv, cu Constantin Damian, invitat: Dacian Nastai. Titlul emisiunii: Primăvara sportivă cu Dacian Nastai. 18.30 Audienţe în direct. 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar. 21.30 Cultură 22.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Călin Durla. 23.30 Ştiri

Iohannis, mesaj la 28 de ani de la Revoluţie

Scris de Mioara Maxim, 21 decembrie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, joi, un mesaj la 28 de ani de la Revoluţia Română, precizând că investigaţiile din dosarul Revoluţiei trebuie finalizate, iar crimele şi abuzurile din decembrie 1989 pedepsite pentru ca victimelor să li se facă dreptate.

 

„La 28 de ani de la Revoluţia Română, gândul meu se îndreaptă către românii care s-au opus în stradă dictaturii şi au luptat pentru libertate şi democraţie. Ei sunt eroii care au făcut posibil, prin sacrificiul şi curajul lor, miracolul eliberator care va rămâne pentru totdeauna în cărţile de istorie. Am aşteptat prea mult ca adevărul să iasă la iveală. Investigaţiile din Dosarul Revoluţiei trebuie finalizate, iar crimele şi abuzurile din decembrie 1989 pedepsite pentru ca victimelor să li se facă, în sfârşit, dreptate. În 1989, românii au cerut în stradă „Jos comunismul!”. Astăzi se aude din nou acest strigăt. Este semnalul hotărât dat acelor politicieni care dovedesc în aceste zile că nu vor să se desprindă de metehnele trecutului. Apărarea idealurilor Revoluţiei Române înseamnă apărarea instituţiilor statului de drept, apărarea valorilor libertăţii şi democraţiei, precum şi respectul pentru cetăţean”, a scris Klaus Iohannis, pe Facebook.

În urmă cu 28 de ani, în Bucureşti izbucnea Revoluţia care a dus la căderea regimului comunist. După o noapte de foc, Nicolae Ceuşeascu fugea, puterea rămânând scurtă vreme în mâinile poporului din stradă. Manifestaţiile începute la Timişoara, în 15 decembrie 1989, ca răspuns la încercarea guvernului de a-l evacua pe pastorul reformat Laszlo Tokes, însoţite de o reprimare sângeroasă, dar şi de declararea oraşului liber de comunism, în 20 decembrie 1989, şi-au găsit ecoul la Bucureşti în 21 decembrie, notează Mediafax.

Într-un discurs televizat, Nicolae Ceauşescu, întors din Iran în 20 decembrie 1989, îi etichetează pe cei de la Timişoara drept duşmani ai revoluţiei socialiste. Pentru a doua zi, convoacă o mare adunare populară menită să exprime sprijinul populaţiei faţă de conducerea de partid şi de stat, în faţa Comitetului Central. De la balconul CC, în vremea prânzului, Ceauşescu se adresează mulţimii evocând realizările revoluţiei socialiste şi ale „societăţii socialiste multilateral dezvoltate” din România, însă reacţia mulţimii nu este cea aşteptată. Este aplaudat doar în primele rânduri.

La un moment dat se aude o explozie, despre care se ştie acum că a fost provocată de un grup de timişoreni veniţi la Bucureşti, şi mulţimea începe să se agite. „Alo! Alo! Alo! Tovarăşi, aşezaţi-vă liniştiţi la locurile voastre!”, încearcă Ceauşescu să îi potolească pe oamenii care începuseră să se împrăştie, aruncând pe jos steagurile şi pancartele cu lozinci. Încep în schimb să se audă alte lozinci, precum: „Jos dictatorul!”, „Moarte criminalului!”, Noi suntem poporul, jos cu dictatorul!”, „Jos Ceauşescu!“, „Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara!“.

Imaginea lui Ceauşescu din acel moment – cu figura schimonosită de mirare şi frică, cu buzele încercând fără succes să articuleze câteva cuvinte şi cu mâna dreaptă ridicată – a fost transmisă în foarte scurt timp la televiziunile din toată lumea. Cu această imagine se întrerupea transmisia în direct a Televiziunii Române. După o scurtă pauză, Televiziunea şi-a reluat transmisia, continuând ca şi cum nimic deosebit nu s-ar fi întâmplat, cu câteva imagini de închidere grăbită a marii adunări populare din Capitală. Înainte de a se retrage în sediul CC, Ceauşescu promite creşterea salariilor cu 100 de lei.

Între timp, participanţii la adunare se regrupaseră la Universitate. La Intercontinental a fost improvizată o baricadă din mese şi scaune. Tot mai mulţi oameni ies în stradă ocupând tot centrul Capitalei, din Piaţa Rosetti până în Piaţa Mihail Kogălniceanu şi de la Romană până la Unirii. Apar şi steagurile naţionale cu stema comunistă tăiată şi începe să se cânte „Deşteaptă-te române”, interzis în timpul regimului comunist.

Ceauşescu cere mobilizarea tuturor forţelor armate pentru lichidarea manifestaţiei. Spre seară începe represiunea, coordonată de ministrul Apărării Naţionale Vasile Milea, care va dura până a doua zi. Sunt detaşaţi soldaţi, tancuri, TAB-uri, ofiţeri ai Unităţii Speciale de Lupta Antiteroristă (USLA) şi ofiţeri de Securitate îmbrăcaţi în haine civile. Se trăgea asupra mulţimii de pe clădiri, străzi laterale şi din tancuri. Au fost oameni împuşcaţi, înjunghiaţi, striviţi de vehiculele armatei. Alţii erau bătuţi şi reţinuţi de miliţieni, fiind duşi la Jilava. Baricada de la Inter a fost spulberată după miezul nopţii. Măcelul a continuat până la 3.00 dimineaţa, când nu mai era nimeni pe stradă. Caldarâmul a fost spălat de sânge de maşinile pompierilor şi Salubrităţii. În acea noapte au fost omorâţi 49 de oameni, aproximativ 500 răniţi şi peste 1.000 reţinuţi şi duşi la Jilava.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.