Image 1
Image 2

Între poveștile de pre-campanie electorală și măsurile concrete

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Periculosul coronavirus SARS-COV-2 nu a reușit să aducă la aceeași masă factorii decidenți dintr-o Românie aflată în căutarea unor măsuri care să salveze și viețile oamenilor și economia.

Răbufnirile personale de antipatie, diferențele de opțiuni politice, până la urmă ținând de viziunea despre cum trebuie să fie România, s-au reaprins cu aceeași tărie ca în vremurile normale.

Nu greșim foarte mult dacă afirmăm că tonul l-a dat chiar președintele. Profitând de neatenția conducerii Camerei Deputaților care a uitat într-un sertar un proiect de lege privind autonomia Ținutului Secuiesc înaintat de câțiva parlamentari maghiari, președintele Klaus Iohannis a ridicat incidentul la rangul de conspirație PSD-UDMR la adresa integrității României.

Un neamț anti-maghiar? Sau doar un început de strategie electorală care pregătește terenul pentru alegerile viitoare?

Scandalul a prins consistență după intervenția premierului Viktor Orban. Tabloul nu era complet fără intervenția celuilalt Orban, tot premier, dar Ludovic.

Ce poate fi mai savuros într-un conflict diplomatic la nivel de șefi de guverne pe seama modificării granițelor decât o replică de genul “Pasărea mălai visează”? Aparține premierului Ludovic Orban și îi este adresată premierului Viktor Orban după ce acesta și-a postat pe pagina de Facebook un glob pământesc cu harta Ungariei Mari. În mod normal Ludovic trebuia să posteze pe același glob pământesc harta României Mari.

Adevărul este că ambele țări au fost odată mari. Nu mai este nici una, nici alta, cu specificația că România are o populație dublă față de Ungaria. În sfârșit, povești de pre-campanie electorală. Au și ele farmecul și nocivitatea lor.
Că nu este vorba decât despre un joc politic se va vedea la toamnă când președintele Iohannis și PNL vor invita UDMR să intre în guvernul rezultat după alegerile parlamentare.

Mai păguboase sunt însă neînțelegerile interne.

Decizia CCR privind neconstituționalitatea amenzilor date în timpul stării de urgență pune guvernul într-o mare încurcătură.

Diferența dintre proiectul de lege adoptat în mod tacit de Camera Deputaților și decizia CCR este una fundamentală: proiectul autonomiei Ținutului Secuiesc a trecut din neatenție, în vreme ce decizia CCR este intenționată.

Guvernul a găsit o metodă să-i țină pe români în case. Fără amenzi românii nu s-ar fi conformat. Amenzile au condus la numărul relativ scăzut de infectați și, implicit, de morți.

După trecerea pandemiei cu siguranță guvernul ar fi dat o ordonanță prin care anula toate amenzile. Foarte probabil așa se va și întâmpla. De ce Curtea Constituțională trebuia să tulbure situația socială și așa destul de tulbure? Pentru că se consideră un jucător politic.

Ceea ce și este. La urma urmei judecătorii Curții au devenit cenzorii unor decizii politice. În acest ultim caz au dat de lucru avocaților. Cei amendați sunt deja invitați de casele de avocați să se înscrie pe liste pentru a contesta amenzile.

În paranteză fie spus, aceiași judecători au decis că pensiile speciale sunt contituționale, ei înșiși fiind fericiții posesori ai unor pensii speciale.

Dar să trecem la chestiuni mai serioase. Care sunt acestea? Ele pot, și trebuie, să fie reduse la două: intesificarea măsurilor anti-coronavirus, deci protecția medicală a cetățenilor, și repornirea economiei.

Spre deosebire de jocurile politice, sterile, măsurile luate de guvern sunt măsurabile.

Cetățenii sunt puși să aleagă între poveștile de pre-campanie elctorală și măsurile concrete luate de guvern. Ce vor alege, ce le vor determina voturile?

Evident, măsurile luate de guvernul condamnat să guverneze țara în aceste condiții cu totul ieșite din comun.
Ele vor da măsura capacității de guvernare a PNL, nu elucubrațiile despre autonomia unei bucăți de pământ din sudul Transilvaniei, aflată parcă la capătul pământului.