Asculta acest articolNimeni, nici măcar un partid, nu-și poate asuma riscul de a nu vota prelungirea stării de alertă. Virusul, deși se pare că nu este atât de periculos cum părea, încă se răspândește în mod neașteptat pe toată suprafața țării.
Opoziția a reușit să creeze un curent de opinie nefavorabil guvernului care, în continuare, mizează totul pe menținerea unor măsuri de prevenție dure. Fără îndoială necesară, starea de alertă ar trebui să permită reluarea unor activități echitabile.
Cel mai greu de explicat este de ce sunt permise deschiderea mall-urilor și a sălilor în care se desfășoară jocurile de păcănele, dar rămân închise bisericile.
Acesta este cel mai eclatant exemplu, și pune sub semnul întrebării modul în care a fost gândit întregul lot de măsuri ce urmează să fie puse în practică.
Votul din parlament privind prelungirea stării de alertă este doar o etapă în lupta politică premergătoare campaniei electorale. Fiecare partid își pregătește platforma electorală pentru lansarea în campania pentru alegerile locale și parlamentare.
Se poate ușor observa că PNL adoptă o strategie care are la bază grija față de sănătatea populației. Pariind în mod exagerat pe măsurile de prevenție PNL reușește să-și îndepărteze mediul de afaceri.
Opoziția speculează greșelile guvernului preluând rolul de promotor al repornirii economiei.
Luarea unor măsuri care să ducă la relansarea economiei începe să aibă mai multă popularitate în rândul populației decât măsurile de prevenție anti-virus. Acest lucru poate conduce la o inversare a intențiilor de vot.
Peste tot în lume se vorbește deja mai mult despre repornirea economiei decât despre pandemie. Toate partidele, cu excepția PNL, văd acest lucru. USR, care trece drept aliatul PNL, zi de zi are opinii diferite, criticând pe față măsurile guvernului. La fel procedează și PMP, alt partid destul de favorabil guvernului liberal.
Lumea s-a săturat de cele trei luni de stagnare. Anumite ramuri ale economiei sunt puse în situația de a nu-și mai putea relua activitatea.
Diferențele de viziune dintre PNL și restul partidelor au o explicație în lipsa de bani.
Guvernul nu poate face rost de fondurile pe care le-a promis pentru susținerea companiilor. Programul pentru IMM-uri nu pare să aibă succesul scontat. Ajutoarele de stat pentru șomajul tehnic vin cu întârziere.
Până la urmă se va descoperi că pericolul real este lipsa de fonduri pentru repornirea economiei decât eventuala răspândire a infectărilor cu virusul Covid-19.
De ce se gândește pe dos? Mai exact, de unde provine acest tip de abordare în total dezacord cu modul de gândire din restul țărilor europene? Toate privirile sunt îndreptate spre Cotroceni.
În timp ce Franța, Germania, Italia etc, pun accent pe măsurile pentru repornirea economiei, președintele Klaus Iohannis pune pe primul loc măsurile sanitare de prevenție menite să ducă la scăderea numărului de infectări.
Este o poziție onorabilă, umană, dar nepotrivită pentru un partid de dreapta. Aflat la guvernare, PNL virează prea mult spre stânga, fără să aibă, totuși, curajul de a arunca pomeni electorale.
Președintele a renunțat și la vechea temă, lupta împotriva corupției, ceea ce are repercusiuni dezastruoase în activitatea administrației locale și centrale.
Poate că președintele ține în rezervă strategică tema corupției, urmând să o readucă în actualitate în timpul campaniei electorale. Este puțin probabil ca președintele să se limiteze la măsurile de prevenție anti-Covid-19.
Încă nu se știe ce ascunde președintele sub masca grijii față de sănătatea oamenilor.
