Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Ciprian Costea, Tiberiu Markos. Titlul emisiunii: Mediul de afaceri se luptă cu lipsa de predictibilitate (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Adrian Cozma, Vasile Fernea, Adelin Ghiarfaş. Titlul emisiunii: Iohannis a desemnat-o pe Viorica Dăncilă premier (reluare) 02.30 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Georgeta Pop. Titlul emisiunii: Schimbări preconizate la plata contribuţiei la sănătate 03.05 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Maria Zamfirache 04.03 Documentar, Vasile Lucaciu 04.50 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia, invitat dr. Liana Strămb. Titlul emisiunii: Cauze energetice ale bolilor 05.43 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Marius Horşia. Titlul emisiunii: Migraţia popoarelor din zilele noastre 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul Willy 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Ramona Farkaş. Titlul emisiunii: Uitaţi de majorarea salariilor, angajaţii de la mediu protestează (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Prinzinger Zsoka 09.26 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu. Titlul emisiunii: Cum înţelegem plânsul? 10.08 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, invitaţi Mia Chereji, Liliana Mărcuş. Titlul emisiunii: Micii ecologişti de la şcoala Ion Creangă 10.43 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Georgeta Pop. Titlul emisiunii: Drepturile asiguraţilor pe timpul spitalizării 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Adrian Cozma, Vasile Fernea, Adelin Ghiarfaş. Titlul emisiunii: Iohannis a desemnat-o pe Viroica Dăncilă premier (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Rodica Maxi. Titlul emisiunii: Cânepa românească nu este drog 14.25 Teleshopping 14.40 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu. Titlul emisiunii: Romeo Nicoară raport la 7.670 de zile 15.45 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 16.48 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjean, invitaţi Florin Turcu, Horia Macarie. Titlul emisiunii: Planurile Asociaţiei Judeţene de Atletism Satu Mare 17.45 Info studio, cu Ioan Aniţaş, invitat Ioan Coroianu. Titlul emisiunii: Crime între cunoscuţi 18.35 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitaţi Ildiko Tivadar, Mihaela Mulg. Titlul emisiunii: Cum se poate obţine alocaţia pentru copil într-un alt stat membru UE? (reluare) 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita, invitat Csaba Csintalan. Titlul emisiunii: Şansele învăţământului de la sate 22.30 Sănătate, frumuseţe, stil, cu Ioana Vladimirescu, invtat Lia Marinela Avram 23.30 Ştiri

Interese politice transpartinice

Scris de Dumitru Păcuraru, 18 iunie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Interesele de moment transcend interesele de partid. Alianţele bazate strict pe numărul de voturi sunt la ordinea zilei la constituirea unor majorităţi în consiliile locale şi judeţene. Nu se mai ţine sema de recomandările de la centre. Fiecare partid se bate pentru fiecare viceprimar, pentru fiecare vicepreşedinte. Dar miza cea mare este obţinerea funcţiei de preşedinte de consiliu judeţean. Pentru a-şi atinge scopul, fiecare partid se arată dispus să se alieze cu fostul adversar din campanie.

De ce este considerată atât de importantă funcţia de preşedinte al consiliului judeţean? De ani de zile fondurile guvernamentale au fost distribuite prin intermediul consiliilor judeţene. Soarta unei localităţi, a unei instituţii, a stat în pixul preşedintelui. Banii au fost împărţiţi pe criterii politice. Comunele care au avut norocul să aibă primar din acelaşi partid cu preşedintele şi, în general cu conducerea CJ, au fost privilegiate. S-au inventat tot felul de formule de distribuire a banilor, dar niciodată nu au funcţionat în aşa fel încât să mulţumească pe toată lumea.

Consiliile judeţene au în subordine 15-20 de instituţii. Şefii acestor instituţii sunt aleşi după culoarea politică a preşedintelui. Astfel ia naştere o întreagă armată de activişti politici, care chiar dacă sunt funcţionari publici, în realitate se află în slujba partidului din care face parte preşedintele. Mai prind câte ceva şi vicepreşedinţii, dar grosul îl ia preşedintele. El este, de fapt, adevăratul baron local. Multe judeţe devin feude ale unui individ care brusc s-a văzut stăpânul judeţului. În linii mari, acestea sunt motivele pentru care se bat toate partidele pentru a prinde funcţii de conducere în consiliile judeţene. Aşa se explică de ce la nivel local se fac alianţe ce par nefireşti, între PSD şi PNL, între PSD şi PMP, între PNL, ALDE şi PMP, între PNL şi UNPR. Toată lumea se aliază cu toată lumea într-o veselie fără limite. Totul pentru a prinde o funcţie într-una din instituţiile subordonante consiliului judeţean.

La o scară mai mică, acelaşi lucru se petrece la constituirea consiliilor locale. Aici marea bătălie se dă pentru funcţiile de viceprimari. Este important pentru un partid al cărui candidat a pierdut funcţia de primar, să obţină o funcţie de viceprimar. Trecem peste faptul că dacă primarul este săltat de DNA, viceprimarul devine primar interimar. Un viceprimar are posibilitatea să se afirme în cei patru ani, să acumuleze experienţă administrativă, pentru ca la următoarele alegeri să aibă o şansă în plus să câştige alegerile de primar. Mulţi foşti viceprimari au devenit primari în urma alegerilor din 5 iunie.

La desemnarea viceprimarilor, primarul are în vedere  alegerea unui viceprimar cât mai slab, care să nu-l concureze. Ca şi în cazul constituirii consiliilor judeţene, şi la consiliile locale alianţele nu ţin seama de orientarea partidelor. Toţi se aliază cu toţi, astfel încât să maximizeze şansele de a câştiga ceva, o funcţie, o poziţie, un cât de mic avantaj. Din punct de vedere politic, stânga şi dreapta dispar. Pentru o scurtă perioadă. Odată constituite, majorităţile funcţionează până la declanşarea următoarei campanii electorale. Atunci fiecare se bate pentru partidul său, însă între timp îşi fac apariţia interese personale şi de grup. Acestea sunt transpartinice pe termen mai lung. Doar DNA le mai sparge din când în când.

Care este situaţia la Satu Mare? Aici lucrurile sunt ceva mai încurcate pentru că apare o forţă politică în plus faţă de restul ţării. Prin rezultatele obţinute, UDMR se află de regulă la mijloc, putând negocia cu ce partide doreşte. În funcţie de situaţia la nivel naţional, UDMR se îndreaptă spre PSD sau spre PNL. Mereu se pune problema unei alianţe a partidelor româneşti. Câştigate de USL, alegerile din 2012  au generat o administraţie românească, dar lucrurile nu au funcţionat tocmai bine. Ce se va întâmpla în 2016? Cum se vor alia partidele, vom afla săptămâna viitoare.

Abonează-te acum Online!