Image 1
Image 2

Inevitabilele conflicte din coalițiile de guvernare

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Cu o rată de eșecuri de sută la sută, coalițiile de guvernare continuă să fie singurele soluții la care recurg partidele după fiecare rând de alegeri.

Ca să facem o comparație care ne dă frisoane, este ca și cum fiecare din vaccinurile anti-Covid ar avea o rată de vindecare de zero la sută.

Excluzând perioada 1990-1996 când partidul lui Ion Iliescu a guvernat singur, după alegerile din 1996 CDR s-a spart, apoi după alegerile din 2004 Alianța DA s-a destrămat, scurta alianță PDL-PSD a ținut mai puțin de nouă luni, USL s-a spart. Până și alianța PSD cu micul ALDE nu a mers până la capăt.

Partidele și o parte din persoanele care formează actuala coaliție de guvernare au făcut parte din formațiunile care au înființat și au desființat coalițiile de guvernare mai sus pomenite.

Dacă niciodată nu a funcționat până la capăt o alianță politică, coaliție, se pune întrebarea de ce partidele recurg la aceeași soluție? Răspunsul este simplu: pentru că niciun partid nu reușește să obțină rezultate care să-i permită să guverneze singur. De asemenea, niciunul din partide nu acceptă alegeri anticipate care, cel puțin teoretic, i-ar permite să obțină peste 50% din voturi. De exemplu, PD cerea alegeri anticipate la sfârșitul anului 2005 și începutul anului 2006, după ce sondajele arătau că partidul lui Băsescu a trecut peste PNL.

Desigur, PNL s-a opus și drept urmare PD a fost scos de la guvernare, premierul Tăriceanu făcând o înțelegere cu PSD pentru o susținere din umbră.

Cu care din fostele coaliții are actuala coaliție de guvernare PNL-USR PLUS-UDMR cele mai multe asemănări? Cu toate. Așa cum se comportă acum USR PLUS față de partidul care deține funcția de prim ministru s-a comportat PNL față de PN|CD după alegerile din 1996.

PNL nu accepta să fie “vioara a doua”. Rezultatul? CDR s-a spart, iar cele două partide certărețe PNȚCD și PNL au pierdut alegerile din anul 2000. Principalul partid de guvernare, PNȚCD, nici nu a intrat în parlament. De atunci nu și-a mai revenit.

Aceeași atitudine ofensivă, războinică, a avut-o PD față de PNL după alegerile din 2004. De data aceasta partidul de pe locul doi, PD, transformat în PDL, a acâștigat alegerile din 2008, dar perioada de glorie nu a ținut prea mult, partidul pierzând numele. S-a salvat fuzionând cu vechiul partener și adversar, formând “marele PNL”. Atât de mare s-a dovedit încât a pierdut algerile din 2016. Asta după ce PNL se încrucișase cu PSD, câștigând sub sigla USL alegerile din 2012.

Scurta istorie a coalițiilor de guvernare nu este deloc glorioasă. Toate au sfârșit într-o țiganiadă politică, mai rău ca nunta țigănească imaginată de Ion Budai Ideleanu.
Șansele de supraviețuire a actualei coaliții nu pot fi altele decât ale fostelor coaliții. Mai devreme sau mai târziu, coaliția PNL-USR PLUS-UDMR își va da obștescul sfârșit. O va ține mai mult în viață pandemia.

Când apare o criză sunt invocate înalte rațiuni de stat, interesul național, pericolul de a arunca țara în haos etc.

Pare cinic, dar, în mod paradoxal, cu cât va dura pandemia mai mult cu atât va dura mai mult coaliția de guvernare.

Ca orice ulcior care este dus de prea multe ori la izvor de persoane ușor amețite, (mai corect ar fi să se spună că ulciorul este dus la pivniță, după vin), până la urmă coaliția PNL-USR PLUS-UDMR se va sparge. Este doar o chestiune de timp. Până atunci fiecare formațiune componentă urmărește să câștige cât mai mult. USR PLUS urmărește să-și întărească structurile teritoriale pentru a depăși PNL la viitoarele alegeri. UDMR, ca în toate guvernările la care a participat, profită de ocazie pentru a finanța proiecte din fonduri guvernamentale în județele cu populație maghiară. PNL, ca orice fost principal partid de guvernare, va suporta toate costurile guvernării.

La alegerile din 2024 nu se va mai putea bucura de aportul președintelui Iohannis, care nu va mai putea candida. Are PNL o figură publică, o personalitate capabilă să câștige alegerile prezidențiale din 2024?

Împotriva cui se îndreaptă protestele de stradă? Împotriva PNL? Cine suportă, și va suporta în continuare, cea mai puternică erodare la guvernare? Cine altcineva decât PNL, ca principal partid de guvernare.

Viitorul este sumbru, în ordine, în primul rând pentru PNL, în al doilea rând pentru USR PLUS și abia la urmă, pentru UDMR. Ce pericol se poate întrevedea în cazul UDMR? Neatingerea pragului electoral la alegerile parlamentare din 2024.

UDMR trece pragul electoral de 5% datorită electoratului din județul Satu Mare și Bihor. Ilie Bolojan devine cel mai periculos personaj politic pentru UDMR după ce a câștigat la scor alegerile locale în județul Bihor. Deja se văd modalitățile de guvernare ale coaliției. Relațiile dintre peneliști și useriști sunt tot mai tensionate, pline de ură și dispreț reciproc.

Demiterea unui ministru fiind tratată ca o chestiune de onoare, nu de profesionalism, o eventuală remaniere, sunt în discuție doi miniștri USR PLUS, va așeza coaliția pe un butoi cu pulbere.

Ce argumente vor aduce liderii USR-PLUS în apărarea ministrului Voiculescu de la Sănătate și a ministrului Drulă de la Transporturi?

Pentru că în interiorul unei coaliții cea mai bună apărare este atacul, nu vor aduce argumente, ci vor cere paritate la remanieri, evident a unor miniștri PNL.

Lobby sau trafic de influenţă?

Este o adevărată desfătare să urmăreşti nu atât modul în care se comentează unele articole de pe site-uri, cât pseudonumele, mai exact “codurile” alese.

Comasarea alegerilor nu întărește democrația

Ideea comasării alegerilor, lansată și susținută de PNL, ne trimite la primele alegeri de după 1918, când acela;i partid, PNL, a organizat alegeri separate în Regat, apoi după ce le-a câștigat, a organizat alegeri parlamentare și în Transilvania.