Asculta acest articolPână la urmă s-a dovedit că, totuşi, se votează programele. Privind în urmă cu calm, nu cu furie, se poate acum observa că PSD a avut un program pe care l-a prezentat, în urma unei strategii bine elaborate. Că va fi sau nu pus în practică este altă problemă. Dacă nu-l va respecta, la viitoarele alegeri va schimba procentul cu PNL, obţinând 20%. PSD a obţinut aproape jumătate din voturi pentru că a venit cu o propunere. Fac asta, asta şi asta. Ceva foarte concret.
PNL, orice ar spune, oricum ar învârti-o, nu a avut un program. S-a limitat la schiţarea unor precepte morale, ca şi când s-ar fi inspirat din cele zece porunci. Sunt bune şi acelea, dar campaniile electorale funcţionează după alte reguli. S-a aşezat în spatele lui Dacian Cioloş, care la rândul lui nu a avut un program. Platforma lui este una a principiilor. Dacă s-a numit România – 100 trebuie să cuprindă 100 de puncte. Nu întâmplător, PSD a propus eliminarea a 102 taxe, polemizând subliminal cu Platforma România 100. Altfel este frumos să te gândeşti la centenarul Unirii şi să ceri voturi pentru asta. Dar este insuficient. Nu s-a trezit la realitate nici după bătaia încasată. De la populaţie, nu de la PSD.
Urmează, în ordinea voturilor, USR. A obţinut aproape 10 procente. Nu a avut niciun program. Doar precepte morale. S-a autodefinit ca formaţiune anti-sistem, dar care susţinea guvernul Cioloş, pe premier şi pe preşedinte. USR a fost cuiul din coasta PNL. Le-a sustras voturile, lăsând impresia că este un aliat al liberalilor. Născut dintr-o “emoţie”, în urma tragediei de la clubul Colectiv, are nevoie în continuare de emoţii pentru a merge mai departe. De unde atâtea emoţii?
UDMR a obţinut cel mai bun procent al său din două motive. În primul rând pentru că a avut o voce mai puternică în ceea ce priveşte statutul minorităţii maghiare. A atras atenţia asupra lui şi şi-a mobilizat electoratul declarând tranşant că maghiarii nu au ce sărbători la 1 Decembrie. :i-au pierdut ţara, ce să sărbătorească? Atitutinea lor aparent radicală a fost alimentată de apariţia a două formaţiuni cu program naţionalist. Prin ricoşeu, PRU şi Alianţa Noastră au contribuit la mobilizarea electoratul maghiar. Românii nu au votat partidul lui Sebastian Ghiţă, nici pe cel al lui Marian Munteanu, dovadă că nu le-au luat în serios. În acelaşi timp, PRU, prin Victor Ponta, a avut rolul de catalizator, în favoarea PSD, anume la punctul din program prin care cerea să fie susţinută capitalul autohton, copleşit de capitalul străin. PSD a dat o coloratură modernă acelui “nu ne vindem ţara” din 1990. Dar asta ţine de strategie, nu de program.
Există o teorie, care nu este nouă, conform căreia acolo unde există populaţie mixtă, majoritatea trebuie să se folosească de minoritate. Normele Uniunii Europene cer susţinerea şi protejarea grupurilor minoritare. În acest sens trebuie înţeleasă intenţia PSD de a coopta UDMR la guvernare. La nivelul comunităţilor locale, de asemenea, se pot obţine avantaje când majoritatea se ştie folosi de minoritate. :i colaborează. Un exemplu ar fi chiar judeţul Satu Mare. Dacă UDMR intră la guvernare, printre condiţiile pe care le pune se află şi cererea de fonduri pentru judeţul Satu Mare. Acest lucru s-a materializat când era ministru al Sănătăţii Cseke Attila. Sigur, pentru a pune în practică un astfel de program, este nevoie de politicieni inteligenţi, care să ştie elabora o strategie în comun. După PSD, de data aceasta UDMR a avut cea mai bună şi elaborată campanie electorală.
ALDE şi PMP nu au obţinut voturi destul de puţine, dar amândouă au avut crâmpeie de programe rupte de la partidele din care provin, respectiv PNL şi PDL. Ele pot contribui nu doar la formarea unei majorităţi, dar pot oferi şi soluţii pe partea lor de expertiză economică. Tăriceanu şi Băsescu au o experienţă politică de care se poate ţine seama.
Discuţia despre programe, în urma acestor alegeri cu totul neobişnuite, este o realitate de care partidele trebuie să ţină seama.
