Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Ioan Drăgan. Titlul emisiunii: Salariile din educaţie,majorate doar pentru unii.(reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Beniamin Urs, Ştefan Ressler,Dumitru Pop. Titlul emisiunii: Scandalul în Justişie.(reluare) 02.30 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Paula Pirvănescu. 03.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Colonel Gheorghe Strâmb. Titlul emisiuni: Colonel Gheorghe Strâmb – raport la 3650 de zile . 04.30 Natura ne cheamă, cu Ioana Zaharia. 05.40 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Stadiul de vegetaţie a culturilor agricole. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea:Ilona Ilyes. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenorul: Anzik Arnold. 08.00 Audienţe în direct, cu Mihai Sălceanu, invitat: Ioan Drăgan. Titlul emisiunii: Salariile din educaţie,majorate doar pentru unii.(reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea:Ilona Ilyes. 09.30 La psiholog, Ioana Vladimirescu, invitat: Călin Secan. Titlul emisiuni: Copiii şi fricile lor. 10.10 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat:Vasile Feher. Titlul emisiunii:Vindecarea sufletului prin spovedanie. 11.10 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Beniamin Urs, Ştefan Ressler,Dumitru Pop. Titlul emisiunii: Scandalul în Justişie.(reluare) 13.00 Ştiri 13.30 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu,invitat: Colonel Gheorghe Strâmb. Titlul emisiuni: Colonel Gheorghe Strâmb – rapor la 3650 de zile . 14.30 Teleshopping 14.45 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş. Titlul emisiunii: Stadiul de vegetaţie a culturilor agricole. 15.30 Sănătate,cu Mihaela Ghiţă, invitat: Cătălin Cismaş. Titlul emisiuni: Cum învingem depresia? 16.00 Iată omul cu Gabriel Ghişan,invitat: Paula Pirvănescu. 16.40 Panoramic sportiv, cu Constantin Demian, invitat: Ştefan Szilagyi. Titlul emisiunii: Fotbalul juvenil în atenţia ASJ şi ISJ. 17.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu, invitat: Andrada Bârsăuan.18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Cultură,cu Ioan Aniţaş,invitat: Nicolae Pop.Titlul emisiunii: Munca-o modalitate de a rămâne tânăr. 22.30 Info Studio cu Laczko Eva, invitaţi: Lochli Tunde, Kegyes David.Titlul emisiunii: Mosolyhaz – az orom oazisa (Casa Zânelor – oază de bucurii). 23.30 Ştiri

În timp ce ciorile din Grădina Romei îşi petrec iarna în Italia, ciorile din Rusia şi Ucraina iernează la noi

Scris de Ioana Vladimirescu, 08 aprilie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Ciorile de semănătură pe care le aşteaptă ruşii şi ucrainenii, dar şi polonezii, sunt de fapt ciori care au iernat pe la noi prin judeţ şi, în cazul de faţă, în Grădina Romei

Ciorile de semănătură pe care le aşteaptă ruşii şi ucrainenii, dar şi polonezii, sunt de fapt ciori care au iernat pe la noi prin judeţ şi, în cazul de faţă, în Grădina Romei

În vreme ce noi ne stresăm, ne necăjim la vederea ciorilor, pentru ruşi şi ucrainieni, începutul lui martie şi sosirea ciorilor la cuiburile lor înseamnă motiv de mare bucurie. Ciorile de semănătură pe care le aşteaptă ruşii şi ucrainenii, dar şi polonezii, sunt de fapt ciori care au iernat pe la noi prin judeţ şi, în cazul de faţă, în Grădina Romei.
Cu alte cuvinte, în fiecare toamnă, ciorile din Grădina Romei, populaţia noastră, cum o numeşte Fazekas Lorand – reprezentantul Sucursalei Satu Mare a Societăţii Ornitologice Române, pleacă spre sudul Europei, iar în locul lor soseşte o altă populaţie de ciori din Ucraina, Rusia şi Polonia. Ciorile noastre din Grădina Romei merg toamna prin Grecia, Spania, unele ajung chiar în Turcia, iar marea majoritate merg la italieni. Revin la început de martie pentru cuibărire în Grădina Romei, în locul ciorilor ruse, ucrainene sau poloneze ce între timp pleacă în ţările lor. Un fel de schimb de ciori internaţional.

Fazekas-Lorand-presedinte-al-Sucursalei-Satu-Mare-a-Societatii-Ornitologice-Romane-332×500

De ce este orcotită cioara de semănătură?

„De ce este orcotită cioara de semănătură?” este întrebarea pe care i-am adresat-o preşedintelui Sucursalei Satu Mare a Societăţii Ornitologice Române, Fazekas Lorand. Potrivit interlocutorului nostru, toate păsările cântătoare sunt ocrotite de lege, iar cioara de semănătură, pe limbe ei, „cra-cra”, e ocrotită astfel şi ea. Am înţeles că această specie de păsări e ocrotită de lege, prin urmare noi, oamenii, trebuie să fim indulgenţi şi înţelegători cu ea. Chiar dacă ne supără şi par să fie „proprietarele” Grădinii Romei din Satu Mare, unde fac o mizerie de nedescris şi pe unde nu te prea poţi plimba fără să îţi pice „norocul” în cap… sau vreo creangă, suntem nevoiţi să le lăsăm în lumea lor şi să ne obişnuim cu ele la fel cum s-au obişnuit ele cu sunetele emise de fel de fel de aparate menite să le îndepărteze.

În Europa se estimează că ar fi în jur de 18 milioane de perechi cuibătoare

Şi totuşi, să vedem câte ciori avem. Sâmbăta trecută, chiar în 1 aprilie, în Grădina Romei, ornitologii sătmăreni au marcat prin diverse activităţi Ziua Internaţională a Păsărilor. Un punct pe ordinea de zi a manifestărilor este, de 11 ani încoace, numărarea cuiburilor ciorilor ce trăiesc aici. În fiecare an se numără între 600 şi 800 de cuiburi, ceea ce înseamnă între 1.200 şi 1.600 indivizi. Anul acesta s-au numărat peste 700 de cuiburi de cioară de semănătură în acest mare parc al oraşului, adică 1.200 – 1.400 de indivizi. La ciorile din Grădina Romei se mai adaugă cele din parcul mic de la Spitalul vechi şi cele din coloniile noi ce se formează prin cartierele oraşului. Dacă în Satu Mare, numai în Grădina Romei din municipiu numărul ciorilor e de aproape 1.400 de indivizi, în Europa se estimează că ar fi în jur de 18 milioane de perechi cuibătoare, iar în România efectivele speciei numără până în 420.000 de perechi cuibăritoare.

În cuiburile ciorilor din Grădina Romei mai cuibăreşte şi vânturelul roşu

Pornind de la ideea că nu avem voie să îi facem ciorii vreun rău, ocrotită fiind de lege, ajungem la concluzia că nici de cuiburile coloniilor de cioară de semănătură nu e voie să ne atingem. Aflăm de la interlocutorul nostru, preşedintele Fazekas Lorand, că în cuiburile coloniei de cioară din Grădina Romei mai cuibăreşte vânturelul roşu, iar vânturelul de seară, care cloceşte în cuiburi de cioară se întâlneşte la noi în judeţ în Bobald.
Acestea fiind spuse, că ne place, că nu, cioara de semănătură face pare din peisaj şi încă nu avem noi soluţiile pentru a o îndepărta. Să nu uităm totuşi că ea continuă să se înmulţească şi, dacă vom avea colonii la tot pasul în oraş, probabil vom ajunge să nu ne mai putem plimba pe stradă fără… umbrelă.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.