Program ITV: 00.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Maskulik Csaba, titlul emisiunii: Municipiul Satu Mare sufocat de aglomeraţia din trafic (reluare) 01.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Adrian Cozma, Ştefan Ressler, Adelin Ghiarfaş, titlul emisiunii: De ce nu vor să lucreze tinerii din România? (reluare) 02.30 Meci de fotbal, FC Olimpia-Academia Clinceni 04.10 Viitorul unui străvechi instrument, tulnicul 04.25 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Eugeniu Avram – raport la 9.870 de zile 05.30 Cultură, cu Vasile Nechita, titlul emisiunii: Petru Bran şi moştenirea sa peste generaţii 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Simona Nistea 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Andreea Seleş 08.00 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină, invitat Maskulik Csaba, titlul emisiunii: Municipiul Satu Mare sufocat de aglomeraţia din trafic (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia, cu antrenoarea Simona Nistea 09.38 La psiholog, cu Ioana Vladimirescu, invitat Călin Secan, titlul emisiunii: Copiii, mediul virtual şi reţelele de socializare 10.10 Educaţie ecologică, cu Cristina Bursuc, titlul emisiunii: Liceul de Artă, printre câştigătorii competiţiei Cel mai tare la reciclare 10.40 Sănătate, cu Mihaela Ghiţă, invitat Vasile Blaga, titlul emisiunii: Relaţia dintre medicul de familie şi pacient 11.16 Teleshopping 11.32 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi Adrian Cozma, Ştefan Ressler, Adelin Ghiarfaş, titlul emisiunii: De ce nu vor să lucreze tinerii din România? (reluare) 13.00 Ştiri 13.36 Viaţa la ţară, cu Ioan Aniţaş, invitat Bartok Gurzău Ioan, titlul emisiunii: Festivalul Viei şi Vinului- o tradiţie la Beltiug 14.30 Teleshopping 14.45 În slujba comunităţii, cu Mihai Sălceanu, titlul emisiunii: Eugeniu Avram – raport la 9.870 de zile 15.52 Religie, cu Mihaela Ghiţă, invitat Florin Fodoruţ, titlul emisiunii: Bolile care ne macină şi mântuie 16.40 Cultură, cu Ioan Aniţaş, invitaţi Constantin Triţă, Silvana Andrada, Gheorghe Cormoş, titlul emisiunii: Interfernţe poetice 17.36 Iată omul, cu Gabriel Ghişan, invitat Mariana Dragoş 18.30 Audienţe în direct, cu Sergiu Podină 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Mesager educaţional, cu Vasile Nechita 22.30 Zone folclorice, cu Ioana Vladimirescu 23.30 Ştiri

În timp ce ciorile din Grădina Romei îşi petrec iarna în Italia, ciorile din Rusia şi Ucraina iernează la noi

Scris de Ioana Vladimirescu, 08 aprilie 2017 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »
Ciorile de semănătură pe care le aşteaptă ruşii şi ucrainenii, dar şi polonezii, sunt de fapt ciori care au iernat pe la noi prin judeţ şi, în cazul de faţă, în Grădina Romei

Ciorile de semănătură pe care le aşteaptă ruşii şi ucrainenii, dar şi polonezii, sunt de fapt ciori care au iernat pe la noi prin judeţ şi, în cazul de faţă, în Grădina Romei

În vreme ce noi ne stresăm, ne necăjim la vederea ciorilor, pentru ruşi şi ucrainieni, începutul lui martie şi sosirea ciorilor la cuiburile lor înseamnă motiv de mare bucurie. Ciorile de semănătură pe care le aşteaptă ruşii şi ucrainenii, dar şi polonezii, sunt de fapt ciori care au iernat pe la noi prin judeţ şi, în cazul de faţă, în Grădina Romei.
Cu alte cuvinte, în fiecare toamnă, ciorile din Grădina Romei, populaţia noastră, cum o numeşte Fazekas Lorand – reprezentantul Sucursalei Satu Mare a Societăţii Ornitologice Române, pleacă spre sudul Europei, iar în locul lor soseşte o altă populaţie de ciori din Ucraina, Rusia şi Polonia. Ciorile noastre din Grădina Romei merg toamna prin Grecia, Spania, unele ajung chiar în Turcia, iar marea majoritate merg la italieni. Revin la început de martie pentru cuibărire în Grădina Romei, în locul ciorilor ruse, ucrainene sau poloneze ce între timp pleacă în ţările lor. Un fel de schimb de ciori internaţional.

Fazekas-Lorand-presedinte-al-Sucursalei-Satu-Mare-a-Societatii-Ornitologice-Romane-332×500

De ce este orcotită cioara de semănătură?

„De ce este orcotită cioara de semănătură?” este întrebarea pe care i-am adresat-o preşedintelui Sucursalei Satu Mare a Societăţii Ornitologice Române, Fazekas Lorand. Potrivit interlocutorului nostru, toate păsările cântătoare sunt ocrotite de lege, iar cioara de semănătură, pe limbe ei, „cra-cra”, e ocrotită astfel şi ea. Am înţeles că această specie de păsări e ocrotită de lege, prin urmare noi, oamenii, trebuie să fim indulgenţi şi înţelegători cu ea. Chiar dacă ne supără şi par să fie „proprietarele” Grădinii Romei din Satu Mare, unde fac o mizerie de nedescris şi pe unde nu te prea poţi plimba fără să îţi pice „norocul” în cap… sau vreo creangă, suntem nevoiţi să le lăsăm în lumea lor şi să ne obişnuim cu ele la fel cum s-au obişnuit ele cu sunetele emise de fel de fel de aparate menite să le îndepărteze.

În Europa se estimează că ar fi în jur de 18 milioane de perechi cuibătoare

Şi totuşi, să vedem câte ciori avem. Sâmbăta trecută, chiar în 1 aprilie, în Grădina Romei, ornitologii sătmăreni au marcat prin diverse activităţi Ziua Internaţională a Păsărilor. Un punct pe ordinea de zi a manifestărilor este, de 11 ani încoace, numărarea cuiburilor ciorilor ce trăiesc aici. În fiecare an se numără între 600 şi 800 de cuiburi, ceea ce înseamnă între 1.200 şi 1.600 indivizi. Anul acesta s-au numărat peste 700 de cuiburi de cioară de semănătură în acest mare parc al oraşului, adică 1.200 – 1.400 de indivizi. La ciorile din Grădina Romei se mai adaugă cele din parcul mic de la Spitalul vechi şi cele din coloniile noi ce se formează prin cartierele oraşului. Dacă în Satu Mare, numai în Grădina Romei din municipiu numărul ciorilor e de aproape 1.400 de indivizi, în Europa se estimează că ar fi în jur de 18 milioane de perechi cuibătoare, iar în România efectivele speciei numără până în 420.000 de perechi cuibăritoare.

În cuiburile ciorilor din Grădina Romei mai cuibăreşte şi vânturelul roşu

Pornind de la ideea că nu avem voie să îi facem ciorii vreun rău, ocrotită fiind de lege, ajungem la concluzia că nici de cuiburile coloniilor de cioară de semănătură nu e voie să ne atingem. Aflăm de la interlocutorul nostru, preşedintele Fazekas Lorand, că în cuiburile coloniei de cioară din Grădina Romei mai cuibăreşte vânturelul roşu, iar vânturelul de seară, care cloceşte în cuiburi de cioară se întâlneşte la noi în judeţ în Bobald.
Acestea fiind spuse, că ne place, că nu, cioara de semănătură face pare din peisaj şi încă nu avem noi soluţiile pentru a o îndepărta. Să nu uităm totuşi că ea continuă să se înmulţească şi, dacă vom avea colonii la tot pasul în oraş, probabil vom ajunge să nu ne mai putem plimba pe stradă fără… umbrelă.

Abonează-te acum Online!
Adaugă un comentariu Ne păstrăm dreptul de a refuza publicarea comentariilor care nu respectă nişte reguli simple ale bunului simţ, care reprezintă atac la persoană, sau care sunt off-topic. Câmpurile marcate cu (*) sunt obligatorii.