Asculta acest articolÎn plin scandal cu demisiile neaprobate a doi miniştri, preşedintele Klaus Iohannis a reuşit performanţa de a nu critica guvernul. Minunea s-a întâmplat în 5 decembrie 2018. O dată care nu ar trebui să fie uitată. A trecut o săptămână şi ecoul este destul de slab. Totuşi, evenimentul merită toată atenţia.
Din două motive. Unu: pentru că a fost prezentat un program. Doi, pentru că trebuie să urmărim dacă programul se va pune sau nu în practică.
La programul “România Educată”, după cum afirmă preşedintele Iohannis, au lucrat încă din primul său an de mandat peste 60 de organizaţii.
Lucrând o echipă atât de vastă, fără să se impună cineva, se înţelege că programul nu va primi un nume. Aşa cum, de exemplu, vorbim despre programul educaţional al lui Spiru Haret. Sau, în plan politic şi economic, despre “planul Marshall”.
Nu se va numi nici “programul Iohannis” pentru că programul este gândit pentru următorii 12 ani. Chiar dacă va mai fi preşedinte un mandat, implementarea lui presupune o guvernare de dreapta, stabilă, timp de 12 ani. Se poate presupune că programul “România educată” nu va fi pus în practică atâta vreme cât la guvernare este PSD.
Dar nu asta contează în primul rând. Dacă în cuprinsul programului există idei bune, fie că se va recunoaşte, fie că nu, acestea vor fi transpuse în legi şi articole de lege. Nu este exclus ca la un moment dat să apară şi omul, specialistul, din spatele programului, iar ideile lui să fie unanim acceptate de toate forţele politice. Asta ar fi de dorit.
Prezentate succcint de preşedinte, câteva date şochează. De exemplu că 40% dintre cei ce ştiu citi sunt “analfabeţi funcţionali”. Procentul este uriaş. Poate fi pus la îndoială. Pornind de la această constatare este greu de crezut că la final, după 12 ani, România se va situa în primele 30 de ţări din lume în domeniul educaţiei, a învăţământului.
Oricum, elitele, culturale, ştiinţifice, sportive, se situează în primele 30 de ţări ale lumii. Individual, dar uneori şi ca instituţii, în special ca unităţi de învăţămănt superior, chiar în primele zece ţări.
Cu timpul, specialiştii se vor pronunţa asupra propunerilor avansate de cele peste 60 de organizaţii, asociaţii civice, instituţii de stat, personalităţi.
Preşedintele a ţinut să precizeze că nu este programul său electoral. O precizare de bun simţ.
Cu toate acestea în viitoarea campanie electorală prezidenţială obligatoriu candidatul trebuie să se pronunţe asupra tuturor domeniilor. Probabil a vrut să spună că “România Educată” nu va fi sloganul său electoral.
Educaţia este o problemă peste tot în lume. Este foarte posibil ca în SUA, de exemplu, procentul analfabetismului funcţional să fie mai ridicat decât într-o ţară oarecare. Societatea modernă se bazează pe tehnologii avansate. Un “analfabet funcţional” poate fi pasionat de telefoane inteligente, de facebook, de jocuri etc.
Deci este un consumator. Poate fi chiar un băiat de bani gata, o “beizadea”. Un “analfabet funcţional” poate deveni, de exemplu, om de afaceri. Sau poate ajunge într-o funcţie foarte importantă.
Indiferent de conţinutul programului “România Educată” important este că există.
În jurul ideilor se poate purta o dezbatere publică vastă. Până la urmă s-ar putea ajunge la un pact pe educaţie şi atunci, în bună parte, programul iniţiat de preşedintele Iohannis îşi va atinge scopul.
Totuşi, să nu uităm că şi fostul preşedinte Traian Băsescu a iniţiat un program pe educaţie şi s-a ales praful de el.
