În România sunt peste 4.000 de fermieri cu vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani

Asculta acest articol

De ani de zile, la nivelul Comisiei Europene se discută despre necesitatea schimbului de generaţii în agricultura europeană, despre găsirea soluţiilor viabile de a transfera actualele exploataţii către tineri.

Măsura de susţinere financiară a tinerilor care devin şefi de exploataţii, cunoscută sub numele de stabilirea tinerilor la ţară, nu şi-a atins obiectivele scontate.

Potrivit unor statistici, în România mai mult de 65% din fermieri au peste 55 de ani. S-au propus fel şi fel de măsuri pentru a-i obliga pe vârstnici să predea exploataţiile către tineri, numai că tinerii nu se înghesuie să lucreze în agricultură.

Ei consideră că sunt insuficiente măsurile de sprijin care se propun pentru ca domeniul de activitate să devină atractiv, iar munca spre exemplu în zootehnie presupune sacrificii vreme de 365 de zile din 365. Doar sectorul vegetal le permite fermierilor puţine zile de respiro.

880.000 de fermieri din România au solicitat subvenţii

Mihail Dumitru, director general adjunct al Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, DG Agri, din Comisia Europeană, spune că tinerii nu sunt atraşi să devină fermieri în ciuda subvenţiilor europene suplimentare şi a altor facilităţi acordate pentru aceştia de Comisia Europeană.

În aceste condiţii merită luată în seamă o statistică şocantă la nivel naţional. Din totalul de peste 880.000 de fermieri din România care au solicitat subvenţii pentru anul 2018, aproximativ 4.200 au vârste cuprinse între 91 şi 100 de ani, fapt subliniat zilele trecute de Petre Daea, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Se cuvine menţionat faptul că numărul total al fermierilor de la noi din ţară este de aproximativ 3,5 milioane.

Ce-i drept, fermier se numeşte românul care deţine spre exemplu 5.000 de metri pătraţi de teren, dar şi cel care are în proprietate peste 100 de hectare şi mai lucrează în arendă alte câteva sute de hectare, sau deţine sute de animale şi teren agricol.

Transferul între generații nu are loc

La nivelul Comisiei Europene se discută şi despre excluderea de la plata subvenţiilor a fermierilor care încasează pensii pe seama muncii prestate zeci de ani în alte domenii decât agricultura.

Şi totuşi, demnitarii europeni recunosc faptul că există foarte multe elemente care nu depind de competenţa UE, foarte multe sunt de competenţa exclusivă a statelor membre.

Dacă vorbim de dreptul de proprietate, reglementarea succesiunii în dreptul de proprietate, taxele de succesiune, sunt elemente foarte importante şi care nu permit, nu favorizează elementul de înnoire generaţională.

Transferul de proprietate între generaţiile în vârstă şi noile generaţii nu se întâmplă. De asemenea, va continua sistemul general de sprijinire a primei instalări, se vor găsi soluţii pentru a facilita transferul între generaţii.

Există exemple care s-au dovedit eficace în Europa, cum să fie cele două generaţii împreună astfel încât generaţiile în vârstă să cedeze managementul şi apoi proprietatea exploataţiei către noile generaţii, susţine directorul general adjunct DG Agri de la Bruxelles.