Image 1
Image 2

În comuna Bârsău s-a finalizat reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Comuna Bârsău (în maghiară – Felsőberekszó) este o comună în judeţul Satu Mare, situată la distanţa de peste 60 de kilometri de reşedinţa de judeţ, fiind vecină cu judeţul Maramureş. Ea este formată din satele Bârsău de Jos şi Bârsău de Sus (centru de comună).

Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Bârsău se ridică la 2.434 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.519 locuitori.

Majoritatea locuitorilor sunt români (98,89%). Pentru 1,07% din populaţie, apartenenţa etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocşi (87,55%), cu o minoritate de penticostali (11,22%). Pentru 1,11% din populaţie, nu este cunoscută apartenenţa confesională.

O vizită făcută recent în această unitate administrativ teritorială a judeţului ne-a oferit posibilitatea să purtăm un dialog cu Traian Ciurdaş, cel care pentru al cincilea mandat a fost ales ca primar.

Munca în străinătate aduce mai multă prosperitate

O evaluare făcută de gazda noastră evidenţiază faptul că distanţa mare faţă de reşedinţa de judeţ, dar şi aşezarea comunei într-o zonă colinară, pot fi dezavantaje depăşibile dacă există preocupare din partea autorităţii publice locale. Nu este uşor să fii primar într-o asemenea comună. Posibilităţile financiare ale populaţiei sunt de regulă modeste. Locurile de muncă lipsesc, motiv pentru care unele persoane şi-au găsit căile de subzistenţă în judeţul vecin Maramureş, iar o bună parte a populaţiei active, cu vârste de la 18 ani, până spre pragul pensionării a optat pentru munca în străinătate.

Primarul Ciurdaş a ţinut să menţioneze faptul că majoritatea bârsăuanilor care au ales să-şi câştige existenţa în străinătate au optat pentru Spania, fiind cantonaţi în vecinătatea localităţii Brunette. Adaptarea acestora la clima şi legislaţia din zonă, este mai mult decât evidentă. Bârsăuanii şi-au făcut acolo prieteni şi au fost iniţiate vizite reciproce de cunoaştere şi de închegare a unor relaţii de colaborare pe tărâm cultural şi nu numai.

Se cuvine menţionat faptul că bârsăuanii aflaţi la muncă în străinătate rămân legaţi de satele natale. O parte din cei care au plecat printre primii la muncă şi şi-au realizat obiectivele propuse în materie financiară s-au întors acasă. Banii câştigaţi acolo sunt investiţi în asigurarea unor condiţii sporit­e de confort în sensul construirii sau modernizării caselor, dar şi pentru a iniţia afaceri de mai mică anvergură. În acest fel îşi asigură un trai mai bun şi contribuie la alimentarea bugetului local pe seama impozitelor şi a taxelor pe care le plătesc.

Investiţii consistente în ultimii ani

Aşa cum anticipam, prin eforturile localnicilor, dar mai ales prin cele ale aleşilor locali, în ultimii ani, a crescut considerabil gradul de confort al populaţiei.

Dacă spre exemplu în urmă cu 17 ani la nivelul comunei Bârsău existau 27 de kilometri de drumuri comunale neasfaltaţi, iată că în prezent, au fost modernizaţi şi asfaltaţi 17 kilometri. Asta pe seama fondurilor atrase prin accesarea diverselor surse de finanţare. Modernizarea şi asfaltarea drumurilor comunale a condus la asigurarea unor condiţii mai bune de deplasare a cetăţenilor, nu în ultimul rând, a mijloacelor auto. Tot la îmbunătăţirea condiţiilor de deplasare merită menţionat efortul făcut în ceea ce priveşte asfaltarea drumurilor de exploataţie agricolă. În acest sens a fost atrasă suma de 973.284 de euro, ceea ce pentru o comunitate precum cea din Bârsău înseamnă enorm de mult.

Un alt proiect finalizat este cel ce priveşte realizarea în comună a reţelei de alimentare cu apă potabilă şi a sistemului de canalizare. Valoarea proiectului  este de 2.265.000 de euro.  În timp relativ scurt vor putea începe lucrările de branşare a locuitorilor la cele două reţele de utilităţi. Reţelele ar urma să fie exploatate de operatorul regional.

Tot la capitolul realizări se pot menţiona investiţii precum: Modernizarea şcolilor din comună, Modernizarea căminului cultural din centrul de comună.

Preocupările aleşilor locali nu se opresc aici. Există gândirea de a se construi şi dota o grădiniţă cu patru săli de grupă şi utilităţi, de a se amenaja un teren de sport, modernizarea căminului cultural din Bârsău de Jos, dar şi de construire a unei săli de sport.

Din resurse financiare proprii se doreşte modernizarea sistemului de iluminat stradal. Investiţia o să se realizeze în etape, dacă nu se va găsi o sursă de finanţare extrabugetară.

Tot la preocupări de perspectivă, primarul Traian Ciurdaş a menţionat proiectele de investiţii depuse pentru a fi finanţate pe seama Programului Naţional de Dezvoltare Locală – PNDL 2. În acest program s-au pregătit, sau propus, proiecte ce totalizează aproximativ 30 milioane de lei. Chiar dacă se vor aloca în etape fonduri pentru cele 7 proiecte, este mai mult decât sigur că prin implementarea lor o să se asigure un spor de confort şi civilizaţie pentru comunitatea locală. Două din cele 7 proiecte, însemnând peste 2 milioane de lei au fost deja avizate pentru a fi incluse cu prioritate la finanţare. Urmează ca până la sfârşitul acestei luni să se semneze contractul.

2 comentarii

  1. Imi permit sa spun si o spun cu toata inima si cu toata increderea ceia ce a facut ,face si va face Domnul primar Traian Ciurdas pentru mica noastra comuna nu a mai facut si nu va mai face nimeni altul.

    Multa sanatate
    Domnului primar.

  2. ”în maghiară – Felsőberekszó” ??!! 🙂 Clar ca sunteti dusi cu pluta !!De ce mai trebuia trecut cum au numit aceasta localitate ungurii daca in ea locuiesc romani-codreni 100 % si cativa amarati de ti-gani,insa in numar nesemnificativ ????!!!!!

Lasă un răspuns