Asculta acest articolCel mai rău lucru care i se poate întâmpla unui guvern este să se generalizeze ideea că nu este capabil să guverneze. Poate că pentru tânăra coaliție PNL-USR-UDMR mai potrivit ar fi să să se spună că nu știe guverna. Vrea, dar nu știe de unde să apuce lucrurile.
Dintotdeauna instalarea unui nou guvern este însoțită de un val de speranțe noi. Trec luni de zile, chiar ani, până oamenii își dau seama că “nici ăștia nu sunt mai buni decât ăia”.
Un proces de erodare atât de accentuat cum cunoaște actualul guvern nu s-a produs niciodată în ultimii 30 de ani. Un rol determinat îl poate juca pandemia, însă în cazul coaliției PNL-USR-UDMR este vorba în primul rând despre lipsa de informații.
Fiecare ministru pare căzut din lună. Nu pare să fi avut înainte de a fi numit în funcție nicio idee despre ministerul în fruntea căruia stă ca o sperietoare într-un lan de porumb.
Guvernul, în întregul lui, nu reușește să prezinte riguros de exact nici situația salarizării aparatului bugetar, nici al pensiilor, normale și speciale, dar nici situația reală a economiei. De pildă ministrul Transporturilor spune că salariul mediu la Metrorex, cu sporuri cu tot, este de peste 7 000 de lei în timp ce conducerea și sindicatele spun că salariul mediu în companie este de 5 600 de lei.
Nu se cunoaște situația din sistemul sanitar. Nu este la zi situația școlilor. Nu este clară nici situația programului pentru susținerea IMM-urilor. Au apărut deja suspiciuni de fraudă.
Despre fondurile europene ce se mai aude? Aproape nimic. Se fac aproximări.
Se vorbește mult despre închiderea restaurantelor, barurilor, cafenelelor, dar și-au sistat activitatea sau au redus-o la un sfert, intreprideri din toate domeniile. Industria textilă este la fel de afectată ca industria turismului. Comerțul, poate cu câteva excepții din domeniul alimentar, nu se află într-o situație mai bună. Lipsesc informații esențiale. Și puținele date prezentate de oficialități sunt contradictorii.
Momentul adevărului ar trebui să vină odată cu prezentarea bugetului. După o întârziere de câteva luni, legea bugetului a fost prezentată în parlament. A fost supus bugetul unei dezbateri publice? Nu avea cum din moment ce încă nu era terminat.
Ca întotdeauna, bugetul este votat de majoritatea parlamentară și contestat de opoziție. Ce aduce nou acest buget față de anii precedenți? Elementul central în jurul căruia gravitează toate cheltuielile statului este deficitul acceptat. UE stabilise că țările nu pot depăși un deficit de 3%. Adică nu pot cheltui mai mult decât încasează decât cu trei procente. Tot ce trecea de 3% era considerat deficit excesiv. România s-a străduit să respecte recomandarea UE.
În fața pandemiei, UE a dat dezlegare la stabilirea deficitului. După sute, după mii de calcule, guvernul Cîțu a fixat un deficit de aproximativ 7%. Dar procentele sunt înșelătoare. De exemplu se vobește despre o creștere economică de 4,5%, dar în același timp bugetul pe 2021 va fi cu 30 de miliarde de lei mai mic decât cel de anul trecut.
Dacă a întârziat atât de mult prezentarea lui, se poate presupune că s-a recurs la o nouă filozofie a bugetului. Adică vor fi alocați mai puțini bani pentru consum și mai mult pentru dezvoltare, pentru infrastructura mare. Este reîncălzită aceeași supă< autostrăzi, poduri, căi ferate, drumuri. Asta se aude tot timpul. Fiecare nou guvern promite că va face autostrăzi. Majoritatea țărilor UE și-au rezolvat aceste probleme din bani europeni. Noi am rămas în urmă. Acum țările respective investesc în educație, în cultură, în tehnologii de vârf. În ce va investi guvernul Cîțu? Se va vedea după prezentarea legii bugetului.
