18.01.2019 00.00 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 01.30 Cultură – Russian Night la Poesis – Concert cu Tania Pop. 03.00 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 04.50 Cultură – 10x10 Născut în România 05.50 Iată omul cu Gabriel Ghişan, invitat: Liviu Ciupe. 06.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 07.00 Ştiri 07.30 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 08.00 Audienţe în direct cu Eva Laczko, invitat: Erdei D. Istvan. Titlul emisiuni: Cum va fi bugetul din care se va gospodări România în 2019? (reluare) 09.00 Gimnastica de dimineaţă, cu Ioana Zaharia. 09.30 Educaţie Ecologică cu Cristina Bursuc, invitat: Vasile Fănăţean. Titlul emisiunii: Aspecte sesizate în cursul controalelor gărzii de mediu. 10.00 La Psiholog cu Mihaela Ghiţă, invitat: Delia Danea.Titlul emisiuni: Stabilirea priorităţilor.Ce e important pentru tine? 10.30 Religie, cu Laczko Eva, invitaţi: Barta Barnabas. Titlul emisiunii: Ministranţii diecezei au învheiat un an bogat. 11.15 Teleshopping 11.30 Agenda publică, cu Stela Cădar, invitaţi: Vasile Fernea, Romeo Nicoară, Dan Burulea. Titlul emisiunii: Iohannis refuză a treia oară propunerea lui Dăncilă. (reluare) 13.00 Ştiri 13.30 Viaţa la Ţară, cu Ioan Aniţaş 14.30 Teleshopping 14.50 În Slujba Comunităţii cu Mihai Sălceanu, invitat: Romeo Nicoară. Titlul emisiuni: Romeo Nicoară – raport la 753 de zile. 16.00 Panoramic sportiv, cu Ionuţ Blăjan. Titlul emisiunii: Despre planurile sătmărenilor la şah in 2019. 16.40 Cultură – Festivalul de datini şi obiceiuri de iarnă de la Negreşti. 18.30 Audienţe în direct 19.30 Ştiri 20.00 Agenda publică, cu Stela Cădar 21.30 Ştiri 22.00 Audienţe în direct (reluare) 23.00 Cultură

#În căutarea motivelor pentru a ieşi în stradă

Scris de Dumitru Păcuraru, 31 octombrie 2016 « Ştirea precedentă | Înapoi la index | Ştirea următoare »

Se împlineşte un an de la cumplita tragedie de la clubul #Colectiv. Pun acel semn grafic din faţă pentru că am observat că el există şi în faţa Platformei România 100 prezentată de Dacian Cioloş. Poate este o simplă coincidenţă. Aşa iese din calculator.

Niciodată nu se va putea vorbi despre incendiul din acel club fără să se remarce că moartea zecilor de tineri a dus la căderea guvernului. Preşedintele Klaus Iohannis a cerut în mod expres premierului de atunci Victor Ponta să-şi dea demisia. Emoţia a fost mare. Întreaga ţară era zguduită. Au ieşit în stradă mii de oameni cerând demisia guvernului. A fost o mini revoluţie. Speriat că manifestările vor lua amploare, guvernul PSD a  plecat. Preşedintele, la sugestia străzii, a desemnat un premier independent. Deşi avea majoritatea asigurată, prin plecarea lui Călin Popescu Tăriceanu din PNL şi prin UNPR-ul condus de Gabriel Oprea, PSD nu a mai îndrăznit să pretindă rămânerea la guvernare. Preşedintele a propus, iar parlamentul a votat aproape în unanimitate un guvern independent, de tehnocraţi.

Strada, se spunea, s-a ridicat împotriva partidelor. Se dorea o schimbare radicală. Că s-a produs sau nu, rămâne de văzut. Cert este că a început o campanie anti-partide şi, totodată, anti-parlament fără precedent. Românii au ajuns la concluzia după un sfert de secol că partidele se fac vinovate pentru tot ce s-a făcut rău în această ţară după căderea comunismului.

Nu poate fi numită prigoană, însă din momentul incendiului poziţia partidelor şi a politicienilor s-a zdruncinat. S-a mers atât de departe încât s-a pus problema necesităţii existenţei partidelor. Până într-un final s-a ajuns la concluzia că, totuşi, democraţie fără partide nu se poate. Dezbaterea a fost benefică. Partidele, sub presiunea opiniei publice, presate de preşedinte, puse sub lupă de DNA, au început un proces lent, dar real, de reformare. :i-au adoptat coduri de etică, au început să se debaraseze de persoanele acuzate de corupţie. Sigur, la vârful partidelor este mai greu de făcut curăţenie. În teritoriu, în liniile doi şi trei, procesul de eliminare a “penalilor” a funcţionat. Astfel, la un an de la tragedia de la #Colectiv, listele electorale se prezintă diferit faţă de alegerile trecute. Partidele mari, PSD şi PNL, anunţă că au 40-50-60% oameni noi pe locurile eligibile. Au fost puşi foarte mulţi tineri pe primele locuri de pe liste.  Liderii s-au folosit de situaţie şi au scăpat de adversari, de “greii” care le-ar fi putut face probleme.

În mare parte, s-ar putea concluziţiona că demonstraţiile de stradă de acum un an au avut efect. Dar preşedintele Iohannis nu este mulţumit. Depunând ieri o coroană de flori la locul tragediei, Klaus Iohannis a profitat de ocazie şi a mai lansat un atac la adresa “penalilor”, cum îi numeşte el pe liderii PNL şi ALDE, şi probabil şi pe cei de la PMP. Nu cade bine ca la o comemorare să se facă politică. Preşedintele a greşit. Se vede de la o poştă că face campanie electorală. Restul politicienilor nu şi-au făcut apariţia.

În campania care urmează şi care se anunţă dură, tragedia de la #Colectiv va mai fi folosită ca intrument electoral. Partidele caută motive pentru a ieşi în stradă pentru că în urmă cu un an s-a dovedit că strada are putere. PNL a anunţat un mare miting. PRU a organizat deja o demonstraţie de stradă. PSD, dacă se va simţi încolţit, va recurge la aceeaşi metodă. Cel care pare să aibă un cuvânt greu în manevrele de stradă este preşedintele Iohannis. A învăţat ce înseamnă puterea străzii. Va uza de ea? Greu de spus. Privind în spate, avem exemplul nefast al mineriadelor. “Strada” nu poate fi o soluţie, nici dacă pare animată de cele mai bune sentimente. Pe de altă parte, toate mişcările populare sunt confiscate de un grup restrâns. Nu vrem să ajungem din nou de unde am pornit în 1989.

Abonează-te acum Online!