Asculta acest articolSe împlinește un an de la cumplita tragedie de la clubul #Colectiv. Pun acel semn grafic din față pentru că am observat că el există și în fața Platformei România 100 prezentată de Dacian Cioloș. Poate este o simplă coincidență. Așa iese din calculator.
Niciodată nu se va putea vorbi despre incendiul din acel club fără să se remarce că moartea zecilor de tineri a dus la căderea guvernului. Președintele Klaus Iohannis a cerut în mod expres premierului de atunci Victor Ponta să-și dea demisia. Emoția a fost mare. Întreaga țară era zguduită. Au ieșit în stradă mii de oameni cerând demisia guvernului. A fost o mini revoluție. Speriat că manifestările vor lua amploare, guvernul PSD a plecat. Președintele, la sugestia străzii, a desemnat un premier independent. Deși avea majoritatea asigurată, prin plecarea lui Călin Popescu Tăriceanu din PNL și prin UNPR-ul condus de Gabriel Oprea, PSD nu a mai îndrăznit să pretindă rămânerea la guvernare. Președintele a propus, iar parlamentul a votat aproape în unanimitate un guvern independent, de tehnocrați.
Strada, se spunea, s-a ridicat împotriva partidelor. Se dorea o schimbare radicală. Că s-a produs sau nu, rămâne de văzut. Cert este că a început o campanie anti-partide și, totodată, anti-parlament fără precedent. Românii au ajuns la concluzia după un sfert de secol că partidele se fac vinovate pentru tot ce s-a făcut rău în această țară după căderea comunismului.
Nu poate fi numită prigoană, însă din momentul incendiului poziția partidelor și a politicienilor s-a zdruncinat. S-a mers atât de departe încât s-a pus problema necesității existenței partidelor. Până într-un final s-a ajuns la concluzia că, totuși, democrație fără partide nu se poate. Dezbaterea a fost benefică. Partidele, sub presiunea opiniei publice, presate de președinte, puse sub lupă de DNA, au început un proces lent, dar real, de reformare. :i-au adoptat coduri de etică, au început să se debaraseze de persoanele acuzate de corupție. Sigur, la vârful partidelor este mai greu de făcut curățenie. În teritoriu, în liniile doi și trei, procesul de eliminare a “penalilor” a funcționat. Astfel, la un an de la tragedia de la #Colectiv, listele electorale se prezintă diferit față de alegerile trecute. Partidele mari, PSD și PNL, anunță că au 40-50-60% oameni noi pe locurile eligibile. Au fost puși foarte mulți tineri pe primele locuri de pe liste. Liderii s-au folosit de situație și au scăpat de adversari, de “greii” care le-ar fi putut face probleme.
În mare parte, s-ar putea concluziționa că demonstrațiile de stradă de acum un an au avut efect. Dar președintele Iohannis nu este mulțumit. Depunând ieri o coroană de flori la locul tragediei, Klaus Iohannis a profitat de ocazie și a mai lansat un atac la adresa “penalilor”, cum îi numește el pe liderii PNL și ALDE, și probabil și pe cei de la PMP. Nu cade bine ca la o comemorare să se facă politică. Președintele a greșit. Se vede de la o poștă că face campanie electorală. Restul politicienilor nu și-au făcut apariția.
În campania care urmează și care se anunță dură, tragedia de la #Colectiv va mai fi folosită ca intrument electoral. Partidele caută motive pentru a ieși în stradă pentru că în urmă cu un an s-a dovedit că strada are putere. PNL a anunțat un mare miting. PRU a organizat deja o demonstrație de stradă. PSD, dacă se va simți încolțit, va recurge la aceeași metodă. Cel care pare să aibă un cuvânt greu în manevrele de stradă este președintele Iohannis. A învățat ce înseamnă puterea străzii. Va uza de ea? Greu de spus. Privind în spate, avem exemplul nefast al mineriadelor. “Strada” nu poate fi o soluție, nici dacă pare animată de cele mai bune sentimente. Pe de altă parte, toate mișcările populare sunt confiscate de un grup restrâns. Nu vrem să ajungem din nou de unde am pornit în 1989.
