Asculta acest articolÎncet, dar sigur, se individualizează poziția fiecărui partid față de diferitele probleme care frământă societatea românească. Nu ne grăbim să catalogăm PSD ca un partid care, trimis în opoziție, înțelege să continuie politica populistă a fostelor guverne mizând totul pe creșteri de salarii, pensii, alocații.
Ar fi greșit să credem că PNL va opera tăieri masive de drepturi bănești necuvenite unor categorii socio-profesionale privilegiate sau că va restructura instituțiile de stat până la sânge, riscând să scoată lumea în stradă.
Nu mai este cazul ca USR-PLUS, ca partide născute din cele mai vehemente proteste anti-PSD din ultimii 30 de ani, să fie consideratate purtătoarele de mesaj ale tinerei generații.
În acest proces de așezare a fiecărui partid într-o nouă matcă ideologică, PMP și ALDE par să fie cele mai conservatoare forțe politice. Aici nu se schimbă nimic. Nu sunt contestate conducerile, nu sunt căutate noi formule de reașezare doctrinară pe scena politică. Aceste partide vor doar să supraviețuiască, nu-și propun decât să treacă pragul electoral și să prindă câteva funcții la nivel local în urma unor negocieri cu partidele mari. În cazul ALDE, dacă nu se poate salva partidul, încearcă să se salveze fiecare membru în parte, trecând în alte bărci.
O notă aparte face UDMR. Pentru câteva funcții de primari se compromite dând mâna cu un partid compromis atât în plan intern cât și internațional. Semnând moțiunea alături de PSD, UDMR trece în rândul formațiunilor retrograde, îmbătrânite, nereformate.
Cu acest tablou în față, neretușat, plin de mâzgălituri, de încercări, se intră în săptămâna cea mai fierbinte de la schimbarea de guvern. PNL se confruntă cu o moțiune de cenzură în care primează interesele particulare. PSD și UDMR vor să-și păstreze prin orice mijloace primarii deja în funcții. cam în aceeași direcție ar trage și PNL, dar cedând sub presiunea președintelui Iohannis, și-a sumat răspunderea pentru adoptarea unei legi prin care primarii să fie aleși din două tururi.
Astfel, în această săptămână se joacă soarta baronilor locali. Dacă moțiunea trece rămâne cum a fost. Adică așa cum, alături de PSD și UDMR, își dorește și PNL.
Dacă nu trece moțiunea, începe adevărata competiție pentru resetarea administrației locale. Figuri noi vor apărea în fruntea comunităților locale.
De fapt, care este cel mai incorect lucru în cazul alegerii primarilor dintr-un singur tur? Incorect este faptul că este ales numai pe criteriu politic. Un primar PSD este ales numai de membrii PSD, un primar PNL este ales numai de liberali, un primar UDMR este ales numai de maghiari. Se înțelege că respectivul primar simte că are obligații numai față de cei care la-u votat.
Organizând alegerile din două tururi prin forța lucrurilor un candidat PSD sau PNL în turul doi va fi votat și de cetățeni cu alte convigeri politice.
Marea problemă a candidaților UDMR este că se tem că în turul doi nu vor fi votați de români. Oare de ce? Ar trebui să-și pună această întrebare încă din perioada mandatului.
Tot în această săptămână se continuă dezbaterea pe marginea pensiilor speciale, dar și controversata propunere a guvernului de a restricționa votul flotanților la alegerile locale.
Prin decizia CCR față de desemnarea nelegală a lui Tedor Meleșcanu, începe bătălia pentru funcția de președinte al Senatului. PSD, majoritar în Senat, va avea, desigur, candidat. Nu se știe cum va juca Pro România. Mai exact dacă va reuși să racoleze senatori PSD și să-i convingă să voteze un președinte PNL.
Dacă PNL pierde ocazia de a ocupa funcția de președinte la Senat, guvernul PNL va fi și mai minoritar decât este în prezent. O victorie a stângii în Senat va însemna un semnal pentru coagularea unor alianțe electorale la nivel local.
Baronii locali, indiferent de culoarea lor politică, nu se lasă atât de ușor înlăturați.
Funcția de primar este asimilată privilegiilor, mai ales de natură pecuniară, care nu se limitează doar la cel ales, ci la un grup de interese format din membrii partidului din care face parte.
