Image 1
Image 2

În 8 ani, consumul de apă s-a dublat la Negreşti Oaş

Sigla Informatia Zilei
Share on facebook
Share on whatsapp
Share on email
Share on twitter
Asculta acest articol

Cu ani şi ani în urmă, producţia de apă a RA Comunala, transformată din anul 2004 în Apaserv SA Satu Mare, era considerabil mai mare decât acum. Cu puţină exagerare, producţia era de cel puţin 2,5 ori mai mare. Reducerea producţiei, implicit a cantităţii facturate către consumatori fie pe bază de contor, fie pauşal, este evidentă.

Consumuri în uşoară scădere

În anul de referinţă 2010, consumatorilor din reşedinţa de judeţ le-au fost furnizaţi 5.897.724 metri cubi. Pentru anul imediat următor se remarcă o scădere sensibilă a consumului, la 5.669.508 metri cubi. Scădere se resimte în cifre şi în cazul anului 2012, atunci când sătmărenilor le-au fost livraţi 5.552.508 metri cubi. Anul 2013 a înregistrat tot o scădere, până la 5.327.281 metri cubi. Diferenţa dintre primul şi ultimul an menţionat este de aproape 600.000 de metri cubi în minus în 2013. Explicaţiile acestei scăderi s-ar putea pune pe seama reparării instalaţiilor interioare la blocuri, ceea ce a asigurat reducerea pierderilor, dar şi pe ceea ce înseamnă generalizarea contorizării, fapt ce i-a obligat pe consumatori să nu plătească şi risipa.

Cifrele puse la dispoziţie arată faptul că în anul 2014 a fost înregistrată o creştere a consumului până la 5.637.144 metri cubi. Şi în anul următor, 2015, se resimte o creştere faţă de anul precedent, până la volumul de 5.558.396 metri cubi. Explicaţii privind aceste creşteri faţă de minimul din 2014 nu sunt date de către furnizorul de servicii. Unde mai punem faptul că în ultimii ani populaţia reşedinţei de judeţ este în scădere comparativ cu anul de referinţă.

Se apropie de consumul anului 2013 consumul din 2016, care a fost de 5.379.153 de metri cubi, după care iar se înregistrează în anul 2017 un salt de aproape 250.000 de metri cubi, până la 5.613.508 metri cubi, faţă de anul 2016.

Oscilaţii ale consumului, dar mai ales scăderi în timp, se remarcă şi în cazul municipiului Carei, acolo unde au fost făcute o serie de reparaţii mai ales la reţele de transport şi de aducţiune, investiţii care pot justifica scăderea consumului de apă. În anul de referinţă 2010, careienilor li s-au furnizat 1.106.832 de metri cubi, cu scădere sensibilă în anul 2011 – 1.019.820 metri cubi. Nici în anul 2012 n-a scăzut sub un milion de metri cubi consumul de apă. Din anul 2013 s-a ajuns la 961.351 de metri cubi, în vreme ce în anul 2014 iar a sărit peste 1,039 milioane de metri cubi, iar în anul 2015 s-a înregistrat o scădere a consumului până la 899.481 metri cubi. Oscilaţii s-au remarcat şi în următorii doi ani, pentru ca în anul 2017 cantitatea de apă livrată sau facturată consumatorilor din Carei să fie de 989.498 de metri cubi.

În oraşele judeţului, consumul de apă este în creştere

În celelalte oraşe ale judeţului, cu referire la Negreşti-Oaş, Tăşnad, Ardud şi Livada, cifrele arată aproape constant o creştere a cantităţii de apă furnizată. Asta cu siguranţă şi ca urmare a faptului că în cei opt ani luaţi în calcule a crescut numărul gospodăriilor din cele trei oraşe care au fost racordate la sistemul de furnizare a apei potabile, renunţând la tradiţionalele fântâni, unele ajungând să sece. La Negreşti-Oaş spre exemplu, în anul 2010 s-au facturat 151.404 metri cubi, în vreme ce în anul 2017 cantitatea facturată a fost de 372.115, ceea ce înseamnă o creştere de aproape 2,5 ori.

Creştere sensibilă a consumului de apă s-a înregistrat şi în cazul oraşului Tăşnad, acolo unde în anul 2010 s-au facturat 268.404 metri cubi, iar în anul 2017 cantitatea a crescut la 295.523 metri cubi. Excluzând fluctuaţiile de peste ani, cantitatea de apă furnizată, implicit facturată, pentru tăşnădeni a crescut cu cel puţin 10%.

Creşteri cu aproximativ 10% s-au consemnat şi în cazul oraşelor Ardud şi Livada, cu diferenţa că la Ardud consumul de apă potabilă a ajuns în anul 2017 la 88.235 de metri cubi, în vreme ce la Livada s-au furnizat 36.820 de metri cubi în cursul anului 2017.

Fii primul care comentează

Lasă un răspuns

Connect with